sâmbătă, 18 iunie, 2022
26 C
București

-

HomepageArticoleÎngrijirea vacilor după fătare pentru recuperare rapidă

Îngrijirea vacilor după fătare pentru recuperare rapidă

Îngrijirea și alimentația vacilor de lapte după fătare este unul dintre factorii importanți, care influențează producția, afectând și partea economică. Nerespectarea normelor de întreținere în această perioadă rezultă în scăderea productivității, iar în cazuri severe poate fi necesară și sacrificarea animalului (mastite grave, pareza puerperală ș.a).

Este important să cunoaștem și să respectăm aceste norme pentru evitarea complicațiilor și pentru o productivitate pe măsură.

De regulă, după fătare, vaca se recuperează în decurs de 14 zile. În acest interval de timp ea are nevoie de o îngrijire specifică. Starea vacii se urmărește minuțios și până la 30 de zile după fătare.

Prioritar se acordă atenție confortului animalului și nutriției acestuia.

Citiți despre nutriția vacilor în timpul gestației.

Îngrijirea vacii în primele ore după fătare

Vaca după fătare se asigură cu confort și liniște, pentru a se odihni. Așternutul se înlătură și se schimbă cu unul proaspăt, uscat și gros. Cu un șomoiag de paie se masează bine membrele posterioare, coapsele și regiunea lombo-sacrală.

Imediat după fătare vacii i se dă vițelul pentru ca să-l lingă. Prin lingere vaca stimulează circulatia sangvină a vițelului, îl usucă, curăță porii, ca pielea să înceapă a respira.

În același timp, ea ingeră mucusul fetal de pe corpul acestuia, care este bogat în albumine, glicogen, estrogeni ș.a, elemente care stimulează tonusul general al organismului vacii.

Hormonii sexuali ingerați facilitează secreția laptelui și ajută la recuperarea funcțiilor reproductive.

După ce vaca a finisat procedura de igienizare a vițelului, se trece și la igiena ei. Cu apă caldă, amestecată cu bicarbonat de sodiu, se spală atent organele genitale externe, ugerul, abdomenul, coada și coapsele. În perioada rece a anului, regiunea dată se acoperă cu o pătură.

Vaca se mulge după 30-90 min după fătare. Primele jeturi se înlătură, deoarece pot conține microbi. Urmatoarele se testează la prezența mastitei. Doar după asta se lasă vițelul să sugă, sau se mulge și se dă vițelului cu ajutorul biberonului.

În prima săptămână, vaca se va mulge de 4-5 ori pe zi. Dacă este predispoziție spre pareza puerperală (numită și febra de lapte sau febra vitulieră) primele mulsori se fac nu până la urmă, lăsând o parte de lapte în uger.

Alimentația vacii după fătare

Imediat după fătare vaca se adapă cu o căldare de apă călduță, amestecată cu 100 g de sare de bucătărie. Dacă fătarea a fost dificilă, în loc de sare se amestecă 600 g de zahăr sau 900 g de melasă.

După două ore de la fătare animalul se hrănește cu un terci pe bază de apă caldă, puțin sărată, amestecată cu tărâțe de grâu. Procedura se va repeta câteva zile după fătare de 4-5 ori pe zi.

În caz că placenta încă nu a fost expulzată, primul terci se pregătește pe bază de colostru propriu și 3-5 litri de lichid amniotic, care se colectează cât mai atent în timpul fătării.

Acestea conțin agenți, care stimulează contracția musculară și ajută la eliminarea mai rapidă a învelișurile fetale, precum și la involuția uterină.

După ce vaca a consumat prima porție de terci, aceasta se hrănește cu 2-3 kg de fân de leguminoase, de o calitate cât mai înaltă. În următoarele zile fânul bun rămâne a fi alimentul de bază al parturientei.

Concentratele se dau doar în formă de terci (făină de ovăz, orz, tărâțe de grâu), în cantitate de 1,5-2 kg pe zi.

Din ziua a patra în rație se introduc treptat și furajele suculente. Începând cu ziua a 9-a, până la a 12-a, vaca revine la rația normală.

Structura recomandată a rației vacilor în prima fază a lactației este următoarea:

  • Grosiere – 20-25%;
  • Suculente – 40-50%;
  • Concentrate – 30-35%.

În medie, la 100 kg de greutate corporală, vaca necesită 2 kg de fân și 8 kg de furaje suculente pe zi. Concentratele se administrează în dependență de producția de lapte: la fiecare litru de lapte se hrănesc 100-400 gr de concentrate.

Recomandări adăugătoare hrănirea vacilor după fătare

Vacile înalt productive se hrănesc de 3-4 ori pe zi, cele cu o producție mai modestă – de 2 ori pe zi. Ordinea administrării nutrețurilor este următoarea: concentratele – suculentele – grosierele.

Se recomandă, ca timpul hrănirii să corespundă cu cel al mulsului.

În primele săptămâni după fătare, vaca pierde un pic din greutatea sa corporală, dar este un proces fiziologic normal. Mai târziu aceasta va fi recuperată iar.

Vacile tinere se hrănesc mai intens, decât cele mature. Animalel active și agitate vor consuma mai multe furaje, decât cele liniștite, cu predispoziție la obezitate.

Suprafurajarea este un fenomen nedorit din mai multe considerente: în afară de cheltuielile în plus pentru furajele irosite, pierderile se manifestă și prin excesul de greutate al vacii, care influențează negativ productivitatea.

Pentru stimularea lactației se practică mărirea continuă a aportului nutritiv al rației cu 1-3 UN, prioritar din contul suculentelor și concentratelor, până când producția de lapte nu se va stabiliza.

Aceasta este crescândă până la 2-3 luni după fătare, apoi devine constantă. La stabilizarea lactației se oprește și creșterea aportului furajer. În caz contrar poate apărea obezitatea, ce influențează negativ producția.

Cele mai frecvente complicații la vaci după fătare

Retenția placentei

Învelișurile fetale de regulă se elimină în decurs de 3-6 ore după fătare. Dacă expulzarea nu are loc în acest timp, se apelează la medicul veterinar.

Important! Nu se admite extragerea manuală a placentei. Această procedură este traumatizantă pentru endometru, ducând la inflamații, perturbări ale ciclității sexuale și alte complicații severe.

Pentru stimularea expulzării sănătoase a învelișurilor fetale se asigură:

  • Igiena adecvată a așternutului și a vacii;
  • Furajarea adecvată, cu aport caloric crescut, dar reduse în cantitate (terci, fân de calitate);
  • Posibilitatea ca vaca să-și lingă vițelul după fătare;
  • Administrarea a 3-5 litri de lichid amniotic, amestecat cu 6-8 litri de apă caldă și 600 g de zahăr sau 100 g de sare;
  • Injectarea subcutană în regiunea gâtului a 20 ml de colostru propriu;
  • Spălarea cu apă caldă și săpun, apoi dezinfectarea organelor genitale externe;

Pareza puerperală (febra de lapte)

Reprezită o dereglare a raportului calciu, fosfor și magneziu în organism. La declanșarea bruscă a lactației după fătare, se solicită cantități mari de calciu.

În situație de criză, acesta este extras mai rapid nu din oase, ci din mușchi, blocând capacitatea de contracție a acestora. În consecință are loc paralizia.

Citiți mai detaliat despre ologirea vacilor după vătare.

La etapele inițiale poate fi dereglat tonusul musculaturii netede a stomacului. Lipsește rumegarea, eructația, pofta de mâncare și eliminarea fecalelor. Vaca este pasivă, nu manifestă interes față de mediu.

La etapele mai avansate, apare paralizia membrelor posterioare, care progresează spre partea anterioară a corpului. În cazuri extrem de severe și în lipsa tratamentului, are loc paralizia mușchilor plămânilor și a inimii, vaca moare.

Pentru prevenirea acesei stări se asigură o alimentație echilibrată, mai ales în substanțe minerale. Vacile se scot zilnic la plimbare. Cu 10 zile înainte de ziua presupusă a fătării, din alimentație se exclud total furajele concentrate. Se evită mulsul rapid și complet.

Tratamentul se administrează doar de către medicul veterinar. Intravenos se injectează soluție de clorură de calciu, gluconat de calciu și glucoză. Injectarea se face foarte lent, deoarece calciul poate provoca stop cardiac. Pentru rezultate mai bune se practică și insuflarea de aer intramamar.

Edemul glandei mamare

Reprezintă mărirea în volum a glandei mamare cu indurația acesteia, în urma perturbării circulației sangvine în uger. Această afecțiune apare, cel mai des, cu câteva zile înainte de fătare și dispare, de regulă, după 7-14 zile din ziua fătării.

Deși fenomenul nu se consideră patologic, deci este unul normal pentru organismul vacii, totuși se acordă atenție și îngrijire corespunzătoare, pentru evitare complicațiilor.

Pentru reducerea edemului mamar:

  • excludeți din alimentație furajele suculente;
  • reduceți cantitatea de apă consumată;
  • asigurați mișcare zilnică, timp de 2-3 ore;
  • masați ugerul, cu mișcări ușoare îndreptate de jos în sus;
  • folosiți unguente rezolutive (acid salicilic, ihtiol, iodură de potasiu etc.).

Dacă însă se vor respecta normele de întreținere, alimentație și igienă, aceste complicații pot fi ușor evitate.

Anastasia Oleinik
Anastasia Oleinik
Specialist în zootehnie

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

ONVPV: România, locul cinci în UE la suprafața viticolă

Directorul general adjunct al Oficiului Naţional al Viei şi...

Avertizare! Zbor maxim al fluturilor de Ostrinia nubilalis

În această primăvară, primele pupe de Ostrinia nubilalis au fost observate în zona Lovrin la începutul lunii mai (01.05.2022)...

Întărirea cooperării româno-americane în agricultură și industrie alimentară

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a primit astăzi, 8 iunie 2022, la sediul instituției, vizita unei delegații...

Când plantăm răsadurile în câmp. Perioada optimă pentru fiecare specie

Plantarea răsadului în câmp se realizează atunci când sunt înregistrate condițiile de vegetație a fiecărei specii, dar și de...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate