Începutul lunii martie, observăm că este unul răcoros. Temperaturile scăzute înregistrate în primele șapte zile ale lunii au oprit activitatea adulților de Ceutorhynchus sp. care au ieșit de la iernat în ferestrele calde ale lunii februarie.
Acum gărgărițele s-au adăpostit și pot fi găsite în rozeta de frunze sau sub frunze. Bineînțeles că, stau adăpostite și în vegetația de la nivelul solului și în crăpături. Luna martie a debutat cu temperaturi medii cuprinse între 1 – 4 grade C, maxime între 6.3 – 9.2 grade C și minime între -4.5 și 0 grade C.
La 10 cm în sol temperaturile medii au fost cuprinse între 6.3 – 6.4 grade C, maxime între 6.5 – 6.6 grade C și minime de 6.2 grade C.
Precipitațiile au fost foarte scăzute în această perioadă la Lovrin, înregistrându-se doar 0,4 mm. Când temperaturile vor crește, trebuie acordată maximă atenție gărgărițelor tulpinii, deoarece își vor relua activitatea de hrănire, împerechere și apoi depunere ouă și este posibil ca momentul optim de combatere să nu fie surprins.
La Lovrin, primele gărgărițe ale tulpinilor de rapiță au apărut în culturi la data de 15 februarie 2022 și erau din specia Ceutorhynchus pallidactylus.
La această dată, temperatura minimă înregistrată a fost de 3.6 grade C, maxima de 16.6 grade C iar media de 7.9 grade C.
Temperatura medie la 10 cm în sol a fost de 5.5 grade C. Temperatura medie a decadei a II-a a lunii februarie a fost de 5.6 grade C, maxima de 12.6 grade C iar minima înregistrată a oscilat între 3.6 – 3.7 grade C.
Decada a III-a s-a caracterizat prin temperaturi medii cuprinse între 1.9 – 6.0 grade C, maxime între 4.5 – 15.8 grade C și minime între -5.0 (24 februarie) – 3.0 grade C.
La 10 cm în sol, temperatura medie a lunii a fost cuprinsă între 4.7 – 6.3 grade C, maxima între 4.9 – 6.5 grade C, iar minima între 4.6 – 6.2 grade C. Precipitațiile înregistrate au fost de 19,8 mm.
Analizând parametrii climatici amintiți, pot spune că temperatura medie a lunii februarie a depășit normala acestei luni, care la Lovrin este de 0,8 grade C. În cazul precipitațiilor, cantitatea căzută a fost mai mică decât media multianuală a lunii februarie (29,8 mm), înregistrându-se deficit de 10 mm.
Datele climatice înregistrate au favorizat ieșirea de la hibernat a gărgărițelor tulpinilor de rapiță. Ceutorhynchus napi a apărut mai târziu în culturile de rapiță de la Lovrin, mai precis la data de 24 februarie.
Din 12 gărgărițe capturate doar una era Ceutorhynchus napi, restul erau C. pallidactylus. La data de 3 martie doar 3 indivizi capturați în capcane (vremea era deja foarte rece). Deoarece specia C. pallidactylus este mai puțin cunoscută, în cele ce urmează vă aduc în atenție aspecte despre biologia, ecologia și combaterea acesteia.
Despre C. napi voi scrie într-un viitor articol. De altfel, biologia și modul de dăunare al celor două specii sunt identice.
Ceutorhynchus pallidactylus Marsham (gărgărița tulpinilor de varză)
Populațiile de gărgărițe ale tulpinilor sunt în creștere în culturile de rapiță datorită cultivării intensive. În zona Lovrin sunt prezente speciile Ceutorhynchus pallidactylus și C. napi. Din observațiile mele, specia C. pallidactylus are ponderea mai mare decât C. napi în această zonă.
Specialiștii consideră că, dintre cele două gărgărițe, mai periculoasă și mai păgubitoare este Ceutorhynchus napi. Fermierii nu fac diferența între cele două specii [Šedivý et Kocourek, 1994]. Specia este cosmopolită și cunoscută pentru daunele care le produce rapiței dar și altor brassicaceae.
Este considerată un dăunător important al rapiței, dar poate fi dificil de detectat, deoarece adulții petrec mult timp pe pământ [Gratwick, 1992]. Aspecte generale despre biologia și ecologia dăunătorului C. pallidactylus are o singură generație/an.
În perioada septembrie – martie, adulții iernează sau hibernează în locuri adăpostite, printre resturile vegetale, în sol, de cele mai multe ori în apropierea plantelor gazdă. În perioada aprilie – mai (cel mai adesea) adulții migrează în culturi.
În Banat, la Lovrin, aceste gărgărițe sunt observate foarte devreme în culturi, uneori chiar în ferestrele mai calde din timpul iernii, atunci când temperaturile trec de 6 grade C. De regulă, își încep activitatea când temperatura solului ajunge la 8 – 9 grade C.
La astfel de temperaturi, gărgărițele pot zbura în căutarea plantelor gazdă. Totuși, cea mai mare parte a timpului o petrec la nivelul solului sau pe tulpina plantelor gazdă. După ieșirea de la iernat, adulții se hrănesc cu tulpini și frunze fragede, fără a produce însă daune semnificative.
De obicei, se hrănesc cu pețioli și nervuri groase de pe suprafața inferioară a frunzei, uneori rod găuri în frunze. După Klukowski (2006), masculii și femelele de C. pallidactylus părăsesc locurile de hibernare în momente distincte.
Masculii apar primii, după care încep să apară și femelele. Faptul că femelele apar mai târziu, limitează posibilitățile de copulare de la începutul migrației și depunerea ouălor.
Astfel, infestarea plantelor în această etapă este redusă [Büchs 1998]. Multe studii arată că, femelele tind să apară în grupuri mai ales la marginea culturilor [Perry et al. 1996; Klukowski, 2006]. Ovipoziția are loc cel mai adesea în aprilie și mai.
Femelele fac mici orificii în tulpini, la baza pețiolurilor, unde introduc grupe de câte 3 – 4 ouă. Fertilitatea este de aproximativ 40 de ouă depuse câte 3 – 4 în cavitățile tulpinilor, pețiolurilor sau nervurilor mijlocii ale frunzei.
Oul este transparent, ovat, are 1,7 mm lungime și 0,5 mm lățime. Țesutul frunzelor se extinde în jurul ouălor, ca un neg. La începutul verii, mici vezicule prezente în zona nervurilor principale indică locul unde au fost depuse ouăle.
Embriogeneza durează 4 – 7 zile. Larva are culoare albă, și trece prin 3 sau 5 stadii. Lungimea corpului larvei mature este de 5,3 mm. Capul este mare și gălbui. Larva roade galerii în interiorul tulpinilor, ascendente sau descendente [Roșca et al., 2011].
Se deplasează în jos de-a lungul tulpinii, uneori până la colet, devorând miezul tulpinii. Uneori, până la 80 de larve pot fi găsite într-o plantă. Din cauza atacului, tulpinile se vor ofili și vor muri uneori, mai ales când atacul este masiv.
Larvele ajung la maturitate cam în trei săptămâni, apoi își sapă orificii de ieșire sau le măresc pe cele de ovipoziție și cad la sol unde se împupează în celule la 4 – 5 cm în sol. Stadiul de pupă durează două săptămâni.
Noii adulți apar de la sfârșitul lunii iunie până în august. Se hrănesc o perioadă de timp după care se retrag pentru iernat în locuri adăpostite, sub frunziș.
Densitatea populației depinde în natură de activitatea entomofagilor (de ex., paraziții larvari Diospilus affinis Wsm. și prădătorul larvar Muscina stabulans Fallen) [Alford et al., 2003].
Influența condițiilor climatice asupra dezvoltării gărgăriței tulpinilor de rapiță
Temperatura influențează foarte mult activitatea acestor gărgărițe. Ceutorhynchus pallidactylus începe să iasă din hibernare când temperatura solului trece de 6 grade C și începe să zboare la 12 grade C. C. napi își începe zborul la 9 – 10 grade C [Büchs, 1998; Juran et al., 2011).Bűchs (1998), a studiat relația dintre temperatura solului și activitatea de zbor a gărgărițelor tulpinilor.
Rezultatele obținute arată că, adulții încep să iasă de la iernat atunci când temperatura solului la 5 cm este în jurul valorii de 6 °C. Cei mai mulți autori arată că, gărgărițele părăsesc locurile unde au hibernat când temperatura din stratul superior al solului ajunge la 9 – 10 grade C [Sekulič et Kereši 1998; Juran et al., 2011].
Dacă apar variații de temperatură, activitatea gărgărițelor poate fi întârziată, mai ales atunci când apar temperaturi scăzute în luna martie.
Daune produse de gărgărița tulpinilor de rapiță
Dăunătorul are importanță economică deoarece poate distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. În principal, stadiul larvar este cel care produce daune rapiței dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar).
Din cauza atacului larvelor tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea.
Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.
Recunoașterea gărgăriței tulpinilor de rapiță
Adulții de Ceutorhynchus pallidactylus au lungimea corpului cuprinsă între 2,3 și 3,5 mm și rostru lung (sunt mai mici decât cei de C. napi).
Culoarea corpului este gri închis, acoperită cu un strat fin de solzi gălbui – albicioși. Prezintă o pată albă în mijlocul spatelui. Picioarele și antenele sunt roșietice. Larvele au culoare albă – crem, capul maroniu, sunt apode și pot ajunge la 4 – 5 mm lungime.
Când ajung la maturitate își sapă un orificiu de ieșire prin care ies și cad în sol unde se împupează.
Cum combatem gărgărița tulpinilor de rapiță
Măsuri profilactice
Cele mai importante măsuri de prevenție în cazul acestor gărgărițe sunt: izolarea culturii, îndepărtarea resturilor de plante care rămân după recoltare, arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare), fertilizare cu azot echilibrată.
Dacă arătura se execută mai târziu, va fi ineficientă, deoarece adulții iernează înafara culturii infestate.
Combaterea chimică
Măsurile chimice vizează omorârea adulților deoarece larvele, prin modul de hrănire în interiorul tulpinilor sunt foarte greu de combătut. Tratamentul împotriva gărgărițelor tulpinilor de rapiță trebuie efectuat înainte ca femelele să depună ouă (ar fi ideal).
Scăparea momentului optim reduce eficacitatea tratamentului. Eficiența unui tratament este dată de momentul aplicării. Tratamentul ar trebui efectuat atunci când primele femele fără ouă apar în capcane sau când procentul de femele care urmează să depună ouă este în creștere.
După Spitzer et al. (2014), cele mai eficiente tratamente sunt cele aplicate atunci când în capcanele galbene încep să apară femelele. Dar, cel mai eficient moment de aplicare a fost la 16 zile de la prima activitate de zbor, moment în care și femelele erau prezente în capcane.
Riscul de a pierde momentul optim de combatere este foarte mare, mai ales atunci când se așteaptă creșterea numărului de femele cu ouă [Spitzer et al., 2014].
În general, fermierii trebuie să surprindă dăunătorii în perioada de migrare, hrănire și chiar depunerea ouălor. Tratamentul cu insecticid este necesar la abundență mare a dăunătorilor imediat după apariție și apoi o dată sau de două ori la interval de 7 – 8 zile [Graham et Gould, 1980; Winfield, 1961].
Goga et al. (2020) recomandă două tratamente la interval de 12 – 14 zile. Eficacitatea tratamentelor poate fi evaluată de către fermieri la sfârșitul înfloritului (BBCH 65 – 69). Se aleg la întâmplare 20 de plante și se numără larvele din tulpini, lăstari, pețioli, după care se face media/plantă (conform standardului PP 1/219 (1) al EPPO).
În România sunt omologate mai multe insecticide pentru combaterea gărgărițelor din genul Ceutorhynchus.
Amintesc aici: acetamiprid, cipermetrin, deltametrin, fosmet, lambda – cihalotrin, etofenprox, cipermetrin + piperonil butoxid, acetamiprid + lambda – cihalotrin.
Respectați dozele recomandate, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), timpul de pauză etc. Momentul aplicării tratamentelor chimice este foarte important, de aceea insecta trebuie atent monitorizată.
Cum putem monitoriza aceste gărgărițe
Pentru monitorizarea zborului gărgărițelor se recomandă utilizarea capcanelor galbene cu apă. Capcanele galbene cu apă (vase Moericke), clasice, sunt utilizate cel mai des pentru monitorizarea celor două specii de gărgărițe ale tulpinilor cu scopul de a stabili momentul optim pentru efectuarea tratamentului chimic.
Capcanele ”Csalomon KLP+ trap” cu atractant pot fi utilizate cu succes. Ele ar trebui amplasate la locul de iernare, adică în apropierea culturii de rapiță de anul trecut. Momeala sintetică a acestor capcane atrage toate speciile de gărgărițe Ceutorhynchus.
Pentru C. pallidactylus există și momeli optimizate special pentru capturarea acestora. Alte specii pot intra în capcană doar accidental.
La 3 – 4 săptămâni, producătorii recomandă schimbarea momelilor. Capcana KLP+ (pălărie) poate fi utilizată pentru detectarea și monitorizarea populațiilor în câmp. Cu ajutorul acestei capcane poate fi capturat un număr mare de gărgărițe, atât masculi cât și femele.
Se recomandă plasarea unui agent de distrugere în containerul de captare. De obicei capcanele sunt livrate și cu niște benzi lipicioase ce pot fi introduse în container. Ele pot fi achiziționate de la Institutul de Protecția plantelor din Budapesta.
Acest tip de capcană și-a dovedit eficiența mai ales pentru detectarea timpurie a primelor gărgărițe care ies de la iernat, atunci când a fost amplasată în vecinătatea fostelor culturi.
Când primele capturi în aceste zone se înregistrează, fermierul trebuie să știe că, în una – două zile, gărgărițele vor migra către noile culturi. Când pragurile de dăunare sunt atinse se recomandă efectuarea tratamentelor cu insecticide.
Pentru C. napi, un prag des utilizat este cel de 4 – 6 gărgărițe/capcană la trei zile iar pentru C. pallidactylus, 12 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000].
Aceste praguri sunt relative de cele mai multe ori [Seidenglanz et al., 2009]. Pe lângă pragurile menționate anterior, mai sunt utilizate și altele. De exemplu, în Europa Centrală, pentru C. pallidactylus se recomandă pragul de 10 – 20 gărgărițe/capcană consecutiv în trei zile iar pentru C. napi, 10 gărgărițe/capcană pe parcursul a trei zile consecutive [Alford et al., 2003].
Însă, cel mai adesea, pentru că fermierii nu pot face diferența între cele două specii, pragul recomandat este de 10 gărgărițe/capcană timp de trei zile consecutiv [Alford et al., 2003] .
Alte praguri utilizate: 3 gărgărițe/capcană/zi atunci când temperaturile maxime zilnice ajung la 6 grade C. Acest prag este recomandat mai ales în zonele unde rapița se cultivă intensiv și plantele sunt atacate în mod regulat.
În România, Goga et al. (2020) indică un prag economic de 2 adulți per plantă. Se crede că, actualele praguri ar trebui revizuite pentru ca momentul optim de combatere să fie cât mai precis [Seidenglanz et al., 2009].
În practică însă, este destul de dificil de prins momentul optim de combatere, iar gărgărițele reușesc să infesteze culturile în fiecare an.
Ți-ar putea plăcea și articolul despre Molia verzei – dăunător important la varză și rapiță. Combatere.
Măsuri biologice
În mod natural, larvele gărgăriței tulpinilor de varză pot fi parazitate în procent de peste 50% de Tersilochus spp. [Alford et al., 2000].
Bibliografie:
- Alford, D. V., Ballanger, Y., Büchi, R., Büchs, W., Ekbom, B., Hansen, L. H., Hokkanen, H. M. T., Kromp. B., Nilsson, Christer, Ulber, B., Walters, K. F. A., Williams, I. H., Young, J. E. B., 2000, Minimizing pesticide use and environmental impact by the development and promotion of bio-control strategies for oilseed rape pests. Final Report, Project FAIR CT 96 – 1314, 119 pp.
- Alford V. A., Nilsson C., Ulber B., 2003, Insect pests of oilseed rape crops. In: Biocontrol of oilseed rape pests ed. by Alford V. A. Blackwell Science, Oxford, pp 9 – 41.
- Büchs W., 1998, Strategies to control the cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus) and the oilseed rape stem weevil (Ceutorhynchus napi) by a reduced input of insecticides. IOBC Bulletin, 21: 205–220.
- Goga N., Mondici S., Ursulescu V. B., Brejea R., 2020, Manifestations of the pest Ceutorhynchus napi (Large rapeseed beetle) in the agroclimate of North – Western Romania, Annals of the University of Oradea, Fascicle: Environmental Protection, Vol. XXXIV, 61 – 66.
- Graham C. W., Gould H. J., 1980, Cabbage weevil on spring oilseed rape in Southern England and its control. Annals of Applied Biology, 95 (1). Colchester & London: 1 – 10.
- Gratwick, M., 1992, Crop pests in the UK. Chapman and HallKirk, W. D. J., 1992. Insects on cabbages and Oilseed rape. Richmond Publishing.
- Juran I., Gotlin Čuljak T., Grubišic D., 2011, Rape stem weevil (Ceutorhynchus napi Gyll. 1837) and cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. 1802) (Coleoptera: Curculionidae) – importnant oilseed rape pests. Agriculturae Conspectus Scientificus, 76: 93 – 100.
- Klukowski Z., 2006, Practical aspects of migration of stem weevils on winter oilseed rape. In: International Symposium on Integrated Pest Management in Oilseed Rape Proceedings, 3 – 5 April 2006, BCPC, Gottingen, Germany.
- Perry J. N., 1996, Simulating spatial patterns of counts in agriculture and ecology. Computers and Electronics in Agriculture, 15: 93 – 109.Sekulič R., Kereši T., 1998, O masovnoj pojavi stablovog kupusnog rikša – Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. (Coleoptera, Curculionidae).
- Bijni lekar, 3, 239 – 244.
- Seidenglanz M., Poslušná J. Hrudová E., 2009, The importance of monitoring the Ceutorhynchus pallidactylus female flight activity for the timing of insecticidal treatment. Plant Protect. Sci., 45: 103 – 112.
- Šedivý J., 2000, Škůdci ozimé řepky. In: Vašák J. (ed.): Řepka. Agrospoj, Praha: 199 – 220.
- Šedivý J., Kocourek F., 1994, Flight activity of winter rape pests. Journal of Applied Entomology, 117: 400 – 407.
- Spitzer T., Matušinský P., Spitzerová D., Bílovský J., Kazda J., 2014, Effect of flight activity of stem weevils (Ceutorhynchus napi, C. pallidactylus) and application time on insecticide efficacy and yield of winter oilseed rape. Plant Protect. Sci., 50: 129 – 134.
- Winfield A., 1961, Observations on the biology and control of the cabbage stem weevil, Ceutorhynchus quadridens (Panz.) on the trowse mustard (Brassica juncea). In: Pearson O., ed. Bulletin of Entomological research, 52 (3). London: P. 589-600.
- https://ahdb.org.uk/…/biology-of-cabbage-stem-weevil-in…
- http://www.csalomontraps.com
CS III Dr. Ing. Cotuna Otilia Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin Șef lucrări FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara.
