marți, 24 mai, 2022
19.6 C
București

-

HomepageArticoleGărgărița semințelor crucifere - prezentă în cultura de rapiță

Gărgărița semințelor crucifere – prezentă în cultura de rapiță

La această dată, culturile de rapiță arată destul de bine, având în vedere contextul climatic actual. Timpul răcoros a ținut la distanță patogenii iar activitatea dăunătorilor a fost și ea stânjenită.

În prezent, temperaturile sunt mai ridicate în timpul zilei iar dăunătorii sunt activi. Larvele de Ceutorhynchis napi și/sau C. palidactyllus sunt prezente în tulpinile de rapiță. Pe bobocii florali și pe flori sunt prezenți dăunătorii Melighetes aeneus (gândacul lucios al rapiței) și Ceutorhynchus assimilis (gărgărița semințelor de crucifere).

În zona Lovrin am constatat o densitate destul de mare a gărgăriței semințelor (câte 3 – 4 pe un racem), mai ales pe marginile culturilor de rapiță, chiar dacă au fost efectuate tratamente. În această perioadă, gărgărițele se hrănesc și se împerechează masiv.

Odată cu apariția primelor silicve va începe și depunerea ouălor. Monitorizați cu atenție culturile dumneavoastră și interveniți cu un tratament la momentul optim, în așa fel încât insectele să depună cât mai puține ouă.

Pentru detalii despre acest dăunător (biologie, ecologie, combatere) puteți consulta articolul scris de mine.

Important! Puteți accesa articolul și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”.

Ceutorhynchus assimilis Payk. – Gărgărița semințelor de crucifere Ceutorhynchus assimilis este un dăunător foarte important al rapiței, prezent în Europa în toate zonele unde se cultivă această plantă (Winfield, 1992; Cárcamo et al., 2009).

Acest dăunător poate produce pagube în producție cuprinse între 15 – 35% (Buntin et al., 1999; Alford et al., 2003; Williams, 2004; Cook et al., 2006). După Dosdall et Cárcamo (2011), un atac masiv poate duce la pierderi în producție de până la 50%.

Când putem observa acest dăunător în culturile de rapiță

Dăunătorul poate fi observat în culturile de rapiță în timpul înfloritului (Ferguson et al., 2001; Williams, 2010).

Daune produse. Adulții de Ceutorhynchus assimilis se hrănesc cu mugurii florali, polen, nectar și cu țesuturile racemelor. În urma hrănirii, mugurii se vor usca. Dosdall et al. (2014) arată că, în urma hrănirii florile avortează.

În consecință, se vor forma mai puține păstăi. Pe lângă asta, orificiile produse de adulți se pot constitui în porți de intrare pentru diferiți patogeni (Dosdall et al., 2001). Larvele se hrănesc cu semințele din silicve, putând distruge una sau mai multe.

Din cauza atacului, silicvele vor fi deformate și se vor deschide prematur (Dosdall et al., 2001). Temperaturile ridicate din timpul înfloritului favorizează activitatea acestui dăunător.

Aspecte generale despre biologia și ecologia gărgăriței semințelor

Dăunătorul are o singură generație pe an și iernează sub stratul de frunziș la marginea perdelelor forestiere și liziera pădurilor, în sol la 0,5 – 5 cm adâncime, în șanțurile de pe marginea drumurilor, unde este protejat de temperaturile scăzute (Brodeur et al., 2001; Roșca et al., 2011).

Primăvara, când temperatura solului este de 12 °C, adulții ies de la iernat. Apariții masive se înregistrează când temperatura solului ajunge la 15 °C (Ulmer et Dosdall, 2006; Roșca et al., 2011).

Gărgărițele zboară când temperatura medie a aerului este de 12 °C. La această temperatură, ele pot zbura la 1 metru înălțime iar pe măsură ce temperatura crește, crește și înălțimea de zbor.

Dacă umiditatea atmosferică crește, scade și înălțimea de zbor și distanța de dispersie (Tansey et al., 2010a). Adulții sunt mici (3 – 4 mm) au rostru proeminent, curbat și culoare cenușie – negricioasă.

Când rapița începe să înflorească, adulții pot fi observați pe flori. Ei se hrănesc cu polen, nectar, muguri și cu țesuturi ale racemelor și se împerechează până când încep să se formeze primele silicve (Kozlowski et al., 1983).

Femelele depun ponta în silicvele mici, abia formate (1 – 2 cm). Însă, majoritatea ouălor sunt depuse la sfârșitul înfloritului, când silicvele au dimensiuni cuprinse între 45 – 60 mm (Dosdall et Moisey, 2004).

Înainte de a depune oul, femela roade un orificiu mic în silicvă și apoi depune un singur ou. După aceea, marchează zona cu feromoni pentru ca altă femelă să nu mai depună ponta (Ferguson et Williams, 1991).

În întreaga viață, o femelă depune înte 35 – 50 ouă. Cercetările arată că, de obicei femela depune un singur ou într-o silicvă (Roșca et al., 2011).

La infestări masive, pot fi observate și câte două și chiar mai multe ouă într-o silicvă (Cárcamo et al., 2001). Larvele au culoare albă imediat după eclozare, capul rotund și mai închis la culoare.

Sunt apode și la maturitate au între 4 – 5 mm lungime (Roșca et al., 2011). La început se hrănesc în peretele silicvelor, după care trec pe semințe. După Dosdall et al. (2014), o singură larvă poate consuma 5 semințe până ajunge la maturitate.

Roșca et al. (2011) arată că o larvă poate consuma între 3 și 9 semințe până ajunge la maturitate. La densități mari silicvele vor rămâne fără semințe. Ajunse la maturitate, larvele rod un orificiu în silicve și cad la sol unde începe împuparea.

Această etapă durează aproximativ 10 – 14 zile, după care apar noii adulți (Cárcamo et al., 2001). Ciclul de viață al acestui dăunător se desfășoară pe parcursul a aproximativ 8 săptămâni (de la ou la adult).

Perioada se poate scurta sau lungi, funcție de condițiile climatice (Cárcamo et al., 2001).

Ce fac noii adulți

Noii adulți se vor hrăni tot pe rapiță (dar și pe alte crucifere), rozând silicvele verzi și consumând resturile de semințe rămase în urma hrănirii larvelor și orice sămânță în curs de dezvoltare.

Cum controlăm dăunătorul

În vederea combaterii dăunătorului la momentul optim, trebuie să se facă o monitorizare atentă a culturilor, mai ales pe margini. Aceste gărgărițe atacă cel mai frecvent marginile culturilor de rapiță, producând pagube.

Dacă infestarea este masivă pot migra către mijlocul culturii uneori.

Măsuri culturale. O bună strategie de management este utilizarea culturilor capcană. Pot fi semănați câte doi hibrizi, după cum urmează: la marginea câmpului poate fi semănat un hibrid extratimpuriu, iar restul câmpului cu un hibrid mai tardiv.

Hibridul timpuriu va înflori înaintea culturii iar gărgărițele pot fi capturate aici. Astfel, va fi tratată doar marginea culturii. Dacă se cultivă un singur hibrid, marginea poate fi semănată cu o săptămână mai devreme decât restul culturii.

Această metodă poate fi aplicată cu succes mai ales la solele foarte mari. Scopul acestor strategii este de a opri înaintarea gărgărițelor către mijlocul culturii. De asemenea, se reduc costurile cu tratamentele iar entomofauna utilă va fi protejată (Buntin, 1998; Dosdall et Cárcamo, 2011).

Combaterea chimică. Funcție de zona de cultivare, în literatura de specialitate se recomandă mai multe praguri de dăunare de la care se pot executa tratamente fitosanitare. Pentru stabilirea densității dăunătorului, controalele trebuie efectuate de două ori pe săptămână la marginea culturilor în special, atunci când plantele sunt în fenofaza de 10 – 20% înflorire.

Se execută câte 10 măturări cu fileul entomologic cu pânză mai groasă (canvas) în 10 puncte din câmp alese la întâmplare. Dacă sunt colectate mai mult de 20 de gărgărițe la 10 măturări, se vor lua măsuri de combatere (Canola Council of Canada, 2014). Dacă gărgărițele se află doar la marginea culturii, tratamentele vor fi aplicate doar în acele zone.

EPPO (1998), recomandă efectuarea unui tratament după formarea primelor silicve, când se înregistrează o densitate de 0,5 – 2 adulți/plantă la marginea câmpului (prag recomandat, în funcție de regiune acesta poate să fie ușor diferit).

Pe de altă parte, densitatea trebuie stabilită atât la marginea culturii cât și în interior. Nu este indicat să se facă tratamente la sfârșitul înfloritului (EPPO, 1998).

Tratamentele trebuie să vizeze omorârea adulților, înainte ca femelele să depună prea multe ouă (Canola Council of Canada, 2014). În România, Roșca et al. (2011), recomandă începerea combaterii atunci când se înregistrează o gărgăriță/2 plante.

Când este prezentă și Dasineura brassicae se poate reduce pragul la o plantă. Wise et Lamb (1998) recomandă un prag cuprins între 1 – 2 gărgărițe/plantă. În țara noastră sunt omologate mai multe insecticide ce pot fi utilizate în combatere: lambda cyhalotrin, cipermetrin, etofenprox, cipermetrin + piperonil butoxid.

Atenție la albine! Substanțele utilizate în combatere sunt foarte toxice pentru albine. Se recomandă avertizarea apicultorilor. Stupii ar trebui îndepărtați în timpul tratamentelor și 2 – 3 zile după aplicare. A se evita aplicarea directă pe stupi și în perioadele când albinele se hrănesc activ. Aplicați tratamentele dimineața sau seara.

Combaterea biologică. Aceste gărgărițe au dușmani naturali. Au fost identificate patru viespi parazite pe ouă și larve. Viespile parazite de ou fac parte din familia Mymaridae. Cele care parazitează larvele aparțin familiilor Pteromalidae și Braconidae.

Dintre acestea, Trichomalus perfectus este răspândită în multe zone unde se cultivă rapiță (Europa, SUA, Canada) – Murchie et Williams, 1998; Dosdall et al., 2014. Trichomalus perfectus (Walker) este o viespe ectoparazit de larve, prezentă cu populații ridicate în culturile de rapiță din Europa, mai ales în cele netratate.

Acest parazit are o singură generație și migrează în culturile de rapiță mai târziu decât gazda sa. Femela străpunge peretele silicvei cu ovipozitorul, imobilizează larva de C. assimilis și depune un singur ou pe suprafața corpului.

Larva parazitoidă se hrănește extern cu gazda sa, fără a consuma capsula cefalică și pielea. În culturile netratate cu pesticide din Marea Britanie, procentul de parazitare a trecut de 50% (Murchie et al., 1997 b).

Bibliografie:

  • Alford D. V., Nilsson C., Ulber B., 2003 – Insects pests of oilseed rape crops, Bio control of oilseed rape pests. – UK, 355 p.Brodeur, J., L.A. Leclerc, M. Fournier, and M. Roy., 2001 – Cabbage Seedpod Weevil (Coleoptera: Curculionidae): New Pest of Canola in Northeastern North America. The Canadian Entomologist 133(05): 709 – 711.Buntin, G. D., 1998 – Cabbage Seedpod Weevil (Ceutorhynchus assimilis, Paykull) Management by Trap Cropping and its Effect on Parasitism by Trichomalus perfectus (Walker) in Oilseed Rape. Crop Protection 17(4): 299 – 305.
  • Buntin G. D., 1999 – Damage loss assessment and control of the cabbage seed pod weevil (Coleoptera: Curculionidae) in winter canola using insecticides, Journal of Economic Entomology, vol. 92, p. 220 – 227.
  • Canola Council of Canada, 2014 – Cabbage Seedpod Weevil. Canola Encyclopedia.Cárcamo, H. A., L. M. Dosdall, M. Dolinski, O. Olfert, J. R. Byers, 2001 – The Cabbage Seedpod Weevil, Ceutorhynchus obstrictus (Coleoptera: Curculionidae) – A Review. Journal of the Entomological Society of British Columbia 98: 201 – 210.
  • Cárcamo H. A., Herle C. E., Otani J., McGinn S. M., 2009 – Cold hardiness and overwintering survival of the cabbage seedpod weevil, Ceutorhynchus obstrictus, Entomologia Experimentalis et Applicata, vol. 133, p. 223 – 231.
  • Cook S. M., Smart L. E., Martin J. L. et al., 2006 – Exploitation of host plant preferences in pest management strategies for oilseed rape (Brassica napus), Entomologia Experimentalis et Applicata, vol. 119, p. 221 – 229.
  • Dosdall, L. M., H. A. Cárcamo, 2011 – Biology and Integrated Management of the Cabbage Seedpod Weevil in Prairie Canola Crops. Prairie Soils and Crops eJournal 4: 14 – 23.
  • Dosdall, L. M., D. Moisey, H. Cárcamo, R. Dunn, 2001 – Cabbage Seedpod Weevil Factsheet. Alberta Agriculture, Food and Rural Development Agdex 622 – 21.
  • Dosdall, L. M., D. Moisey, H. Cárcamo, R. Dunn, 2014 – Cabbage Seedpod Weevil. Alberta Agriculture, Food and Rural Development Agdex (2001): 622 – 21.
  • Dosdall, L. M., D. W. A. Moisey, 2004 – Developmental biology of the cabbage seedpod weevil, Ceutorhynchus obstrictus (Coleoptera: Curculionidae), in spring canola, Brassica napus, in western Canada. Ann. Entomol. Soc. Am. 97: 458 – 465.
  • Dosdall, L. M., D. Moisey, H. Cárcamo, R. Dunn, 2001 – Cabbage seedpod weevil fact sheet. Alberta Agriculture, Food and Rural Development Agdex 622 – 21, 4 pp.
  • EPPO Standard PP 2/8(1), 1998 – Guidelines on good plant protection practice – RAPE, 10 p. Ferguson, A. W., I. H. Williams, 1991 – Deposition and longevity of oviposition – deterring pheromone in the cabbage seed weevil. Physiol. Ent. 16: 27 – 33.
  • Ferguson A. W., Klukowski Z., Walczak B. et al., 2000 – The spatial-temporal distribution of adult Ceutorhynchus assimilis in a crop of winter oilseed rape in relation to the distribution of their larvae and that of the parasitoid Trichomalus perfectus, Entomologia Experimentalis et Applicata, vol. 95, p. 161 – 171.
  • Kozlowski, M. W., S. Lux, J. Dmoch, 1983 – Oviposition behaviour and pod marking in the cabbage seed weevil, Ceutorhynchus assimilis. Entomol. Exp. Appl. 34: 277 – 282.
  • Murchie, A. K. & Williams, I. H., 1998 – A bibliography of the parasitoids of the cabbage seed weevil (Ceutorhynchus assimilis PAYK.). IOBC/WPRS Bulletin 21: 163 – 169.
  • Murchie, A. K., Williams, I. H. & Alford, D. V., 1997b – Effects of commercial insecticide treatments to winter oilseed rape on parasitism of Ceutorhynchus assimilis Paykull (Coleoptera: Curculionidae) by Trichomalus perfectus (Walker) (Hymenoptera: Pteromalidae). Crop Protection 16: 199 – 202.
  • Tansey, J. A., L. M. Dosdall, A. Keddie, O. Olfert, 2010a – Flight activity and dispersal of the cabbage seedpod weevil (Coleoptera: Curculionidae) are related to atmospheric conditions. Environ. Ent. 39: 1092 – 1100.
  • Wise, I. L., R. J. Lamb, 1998 – Sampling plant bugs, Lygus spp. (Heteroptera: Miridae), in canola to make control decisions. Can. Ent. 130: 837 – 851.
  • Williams I. H., 2004 – Advances in insect pest management of oilseed rape in Europe, Insect pest management: field and protected crops, Heidelberg, Germany, p. 181 – 208.
  • Williams I. H., 2010 – Biocontrol-based integrated management of oilseed rape pests, London, New York, 500 p.
  • CS III Dr. Ing. Cotuna Otilia Șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin Șef lucrări FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara.
Otilia Cotuna
Otilia Cotuna
CS III dr. ing., Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin, Șef lucr. dr. USAMVB Timișoara

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

De ce se îngălbenesc și se usucă castraveții abia formați – vezi 7 motive

Fără de fructe sănătoase de la bun început, nu...

Îngrășămintele cu azot: de ce sunt necesare și cum le folosim corect

Azotul, împreună cu fosforul și potasiul, sunt unii dintre cei mai importanți macronutrienți pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Îngrășămintele...

Cezar Gheorghe: Se așteaptă o criză a grâului la nivel mondial

Recolta de grâu la nivel mondial în anul 2022 s-ar putea să fie cu mult mai redusă decât prognozele...

Sprijin pentru fermierii din UE de până la 100.000 euro

Comisia Europeană a propus vineri o măsură excepțională finanțată de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate