19.6 C
București
sâmbătă, 25 septembrie, 2021

-

HomepageArticoleCum să crești fertilitatea solului în agricultura ecologică

Cum să crești fertilitatea solului în agricultura ecologică

Fermierii care practică agricultura ecologica vor producţii ridicate şi costuri mici. Factorii principali care contribuie la creşterea producţiei sunt fertilitatea solului şi tehnologia de cultură.

O informaţie mai puţin cunoscută fermierului este cât de mult poate fertilitatea solului să crească producția și să scadă nevoia de inputuri, pentru care el scoate din buzunarul propriu mulţi bani.

La început, să vedem ce diferenţe face fertilitatea bună a solului într-o gospodărie fermieră?

  • Producţii crescute cu 20-50%;
  • Reducerea îngrășămintelor cu 10-50%, în cazuri excepționale cu 100%;
  • Scăderea incidenţei bolilor;
  • Creşterea capacităţii de înmagazinare a apei;
  • Reducerea balşirilor;
  • Contribuţia la combaterea schimbărilor climatice.

Ce anume creează fertilitatea naturală a solului?

Cercetând solul într-o pădure observăm sub stratul permanent de frunze, se află un sol afânat, permeabil, umed în mijlocul verii și extrem de fertil.

Acest sol este creat şi întreţinut de secreţiile bacteriilor, de ciuperci, rădăcinile plantelor, şi microfauna din sol (râme, microartropozi, nematozi, etc).

Bineînțeles, fără mineralele necesare şi proporţiile optime ale acestora, o cultura nu poate reuşi. Însă, rolul micro şi macroorganismelor în solubilizarea şi echilibrarea mineralelor este esenţial.

Fertilitatea solului dintr-un câmp agricol poate fi îmbunătățită drastic, într-un ritm mult mai rapid decât cel natural.

Parcele învecinate, cu tratamente diferite. Se observă diferenţa clară de afânare şi permeabilitate și nu numai

S-a constatat că, pe o suprafaţă de un hectar de sol se conţin aproximativ 3 tone de bacterii, iar în fiecare cm cub de sol se găsesc până la 7-10 miliarde de microorganisme.

Care este importanța râmelor în fertilitatea solului

Charles Darwin a descoperit că într-un sol bine întreținut, numai râmele produc 46 t/ha/an de îngrășământ de cea mai înaltă calitate – humusul de râmă.

Cantitatea de fertilizant necesară pentru a completa cele 46 t/ha/an pe care un sol fertil le produce gratuit este, evident, cu mult redusă.

Rolul microorganismelor în fertilitatea solului

Dar ce rol îl au organismele pe care nu le putem vedea cu ochiul liber așa numite microorganismele?

Nici nu am adus în discuție rolul bacterilor, fungilor, protozoarelor, sau nematozilor în fertilitatea solului, o armată gata să lucreze pentru fermier 365 zile/an, 24 h/zi.

Într-un sol agricol lucrat convenţional, greutatea microorganismelor de pe un hectar este de câteva zeci de grame, în timp ce într-un sol bine întreţinut, acestea cântăresc cât 3 vaci!

Microorganismele sunt organizate ca o adevărata societate muncitorească, cu singurul scop de a mări fertilitatea solului.

Ca în orice societate, există responsabili cu deșeurile, care îndepărtează substanțele poluante și le fac inerte, dar și hoți și infractori (boli).

Fermierul informat organizează eficient societatea, și are grijă ca în aceasta să existe o „poliție” care să se ocupe de boli – o multitudine de microorganisme benefice, în timp ce organismele patogene sunt limitate.

Cum înmulțim microorganismele benefice pentru a crește fertilitatea solului?

Dacă vorbim de culturi anuale (cereale, oleaginoase sau legume), strategiile principale sunt:

  • Când începem cu solul dintr-o fermă convențională, microorganismele nu se găsesc în sol. Solul trebuie inoculat, adesea folosind compost, îngrășământ bacterial, sau un activator de sol.
  • Încorporarea de substanțe ecologice în sol, sub formă de compost, provenind de la unitățile producătoare, în conformitate cu regulile de producție ecologică, de asemenea pot fi utilizate produse derivate provenind din fermele de animale, precum ar fi bălegarul de curte, dacă acestea provin din unitățile de creștere a animalelor care respectă regulile naționale existente.
  • Gunoiul de grajd este considerat un îngrășământ complex și poate fi constituit din amestec de bălegar și materii vegetale. Acesta conține azot (5 kg/t gunoi), fosfor (2,5 kg/t gunoi), potasiu (6 kg/t gunoi) și calciu (5 kg/t gunoi);
  • Pentru a se reproduce și a crește fertilitatea solului, organismele au nevoie de un aport de hrană potrivit: resturi de plante și exudări. Trebuie să știm că solul are drepturile lui, și cel mai important este dreptul la vegetație.
  • Cultivarea de plante leguminoase, plante pentru îngrășăminte verzi sau plante cu înrădăcinare adâncă, în cadrul unui asolament corespunzător.
  • Folosirea culturi verzi zeci de ani la rând măreşte conținutul de materie organică din sol de la 1,8 la 5,7% ameliorând fertilitatea solului;
  • Lucrările solului reprezintă o verigă importantă și de aceea este necesar să fie efectuate în cele mai bune condiții, ele trebuie menținute la minim, tehnologia no-till fiind cea mai benefică.
  • Solul, corect lucrat, asigură în condiţii optime regimul aerohidric şi de nutriţie al plantelor. Astfel, fermierul trebuie să cunoască unele particularități ale terenului, tipul de sol, prezența buruienilor problemă.
  • Pe terenurile în pantă, lucrările vor fi efectuate de-a curmezișul pantei pentru a nu apărea erodarea odată, cu apa, a stratului fertil de sol. Resturile vegetale trebuie mărunțite foarte bine înainte de aratură cu o grapa cu discuri, pentru a nu îngreuna efectuarea arăturii și a lucrărilor ulterioare.
  • Lucrările solului trebuie să fie efectuate pe cât posibil, în intervalul de umiditate optimă, pentru a avea un minimum de consumuri energetice;
  • Rotația adecvată a culturilor. În orice fermă ecologică se recomandă să fie cultivate mai multe plante, pentru ca activitatea acelei ferme să devină cât mai echilibrată.
  • Culturile agricole sunt alese în funcție de anumite criterii, care privesc condițiile socio-economice din zonă, tipul de sol, climă, cerințele biologice ale plantelor, disponibilul de forță de muncă.
  • De asemenea, de bolile și dăunătorii specifici fiecărei culturi în parte. În fermele ecologice sunt recomandate spre cultivare ca plante premergătoare, peste 20%, specii din grupa leguminoaselor care fixează azotul atmosferic și lasă terenul curat de buruieni, sau alte plante care pot constitui îngrășăminte verzi (rapița, muștar) sau alte plante cu înrădăcinare adâncă cu rol în sporirea și menținerea fertilității solului.

Află despre Analiza solului: cînd se realizează, de ce este importantă.

Agrobiznes
Totul despre agricultură, afaceri și oportunități de dezvoltare!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Numărul focarelor de pestă porcină africană a urcat la 620

Numărul focarelor active de pestă porcină africană (PPA) a urcat la 620 în această săptămână, de la 611 săptămâna...
- adv -spot_img

Platformă de colectare a gunoiului de grajd de aproape două milioane lei

Crescătorii de animale din comuna Smeeni, judeţul Buzău, au la dispoziţie o platformă de colectare a gunoiului de grajd,...

Criza din sectorul european al îngrăşămintelor se extinde după ce o altă firmă a redus producţia

Un alt producător european de îngrăşăminte a decis să reducă producţia din cauza creşterii explozive a preţului gazelor naturale,...

Noi pe Facebook

De citit

Târgul Produs în GAL, va avea loc în perioada 30 septembrie – 3 octombrie 2021

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), împreună cu Federaţia...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției