Utilizarea gunoiului de găină ca îngrășăminte combină două beneficii semnificative: soluționează problema utilizării acestuia și hrănește solul pentru o producție bogată de fructe, legume ș.a.
Din acest motiv, excrementele obținute de la păsări sunt activ folosite atât în gospodăriile mici, cât și de producătorii mari. Mai ales, că îngrășămintele organice devin tot mai populare în ultimii ani.
Gunoiul de grajd poate aduce și daune, dacă nu se respectă normele de utilizare a acestuia. Administrat în stare proaspătă, este capabil să distrugă planta. În plus, acesta poate conține agenți patogeni periculoși pentru oameni sau animale.
Dacă compostarea este efectuată corect, procesul distruge organismele dăunătoare, făcând gunoiul de pasăre benefic și inofensiv.
Citiți în acest articol despre:
- Valoarea dejecțiilor de găină ca îngrășăminte;
- Avantajele utilizării gunoiului de găină;
- Cum pregătim gunoiul de găină înainte de administrare;
- Prepararea îngrășămintelor lichide din dejecții de găină;
- Fertilizarea cu gunoi de găină uscat;
- Norme orientative de administrare a gunoiului de găină.
Valoarea dejecțiilor de găină ca îngrășăminte
Gunoiul de grajd obținut de la diferite specii de animale, prezintă diferit grad de beneficii. Excrementele de găină sunt mai valoroase comparativ cu bălegarul rumegătoarelor mari. Acestea au un conținut mai mare de azot, potasiu, fosfor și calciu și este mai bogat în materie organică.
Adăugarea materiei organice în sol crește capacitatea acestuia de retenție a apei, îmbunătățește aerarea și drenarea, reduce eroziunea și îmbogățește structura lui.
Materia organică este și o sursă bună de nutrienți pentru microorganismele solului, care facilitează descompunerea acesteia până la o formă mai accesibilă pentru plante.
Găinile sunt crescute cu mult mai frecvent decât alte animale, atât în gospodării de casă, cât și sisteme industriale. Așa deci, principalul avantaj al gunoiului de găină este disponibilitatea acestuia.
Avantajele utilizării gunoiului de găină
- Se dizolvă bine în apă, facilitând asimilarea de către plante;
- Substanțele nutritive se eliberează lent și treptat, așa că rămâne util pentru sol până la 3 ani;
- Sporește productivitatea și viteza de coacere a plantelor agricole;
- Se creează o rezistență mai bună la infecțiile bacteriene și la condițiile nefavorabile de mediu;
- Acțiune ușor alcalinizantă asupra solului;
- Eficient pentru toate tipurile de sol.
Citiți și despre îngrășămintele naturale sau o grădină fără „chimie”.
Cum pregătim gunoiul de găină înainte de administrare
Una din cele mai populare metode este compostarea.
Se sapă o groapă de până la un metru adâncime sau se ia o ladă adâncă. Fundul se așterne cu turbă, paie sau rumeguș în strat de 10-15 cm. Se pune apoi un strat de gunoi, puțin mai subțire și iar se acoperă cu turbă, paie sau rumeguș ș.a.m.d., dar ultimul strat de dejecții să rămână acoperit.
Fecalele de găină au o concentrație înaltă de azot și trebuie compostate cel puțin 6 săptămâni înainte de utilizare. Compostarea reduce nivelul de concentrație și exclude pericolul de ardere a plantei. De asemenea, se reduce și volumul total, greutatea și mirosul neplăcut al masei.
În plus, are loc stabilizarea nutrienților făcând posibilă eliminarea lentă, pe o perioadă de lungă durată a acestora. Temperatura, generată în proces, ucide majoritatea microorganismelor patogene.
Pentru prevenirea mirosului neplăcut emanat de grămada de gunoi, se efectuează aerarea săptămânală a grămezii, prin întoarcerea masei. Compostul, pregătit corect, are un miros similar cu pământul pentru flori de ghiveci.
Dacă compostul nu poate fi întors regulat, o soluție ar fi uscarea dejecțiilor înainte de adăugarea lor la grămadă. Eliminarea umidității din gunoiul de găini inhibă dezvoltarea și descompunerea microbiană, prevenind mirosurile neplăcute.
La fiecare curățare a cotețului, excrementele se împrăștie pe o prelată sau altă suprafață impermeabilă pentru a se usca la soare. Apoi se adaugă la grămadă pentru compostare. În timpul uscării, dejecțiile se feresc de precipitații, deoarece la umezire începe descompunerea și apar mirosurile respingătoare.
Pentru accelerarea procesului de descompunere, în masă se introduc râme sau culturi bacteriene vii.
Prepararea îngrășămintelor lichide din dejecții de găină
Din fecalele de găină se pregătesc și soluții concentrate, care pot fi folosite pe tot parcursul anului. Acestea se diluează în apă nemijlocit înainte de irigare.
Pentru pregătirea concentratului, într-un vas mare se amestecă excrementele cu apă, în proporție 1:1. Se lasă să se infuzeze într-un loc cald timp de câteva zile. Această infuzie se păstrează apoi într-un vas închis pe toată durata sezonului.
Concentratul se amestecă în proporție de 1 litru la 10 litri de apă. Soluția obținută se toarnă la rădăcinile plantelor după ploaie, în volum de 0,5-1 l la o plantă. Contează ca solul să fie umed. În perioade de secetă mai întâi se irigă, apoi se administrează soluția.
Vedeți și 7 cele mai bune remedii populare pentru hrănirea răsadurilor.
Fertilizarea cu gunoi de găină uscat
Este destul de eficientă introducerea gunoiului după recoltare, pentru anul viitor, precum și primăvara, înainte de începutul lucrărilor. În acest scop, se recomandă utilizarea găinațului uscat, care se împrăștie pe suprafața terenului în cantitate de 1-1,5 kg la m2.
În funcție de gradul de epuizare a solului, umiditatea dejecțiilor și necesitățile fiecărei plante, cantitatea poate fi modificată, în diapazonul de 0,8-3 kg/m2.
După împrăștierea gunoiului, solul neapărat se ară sau se cultivă.
Norme orientative de administrare a gunoiului de găină
Diferă în funcție de sol, climă ș.a., dar vă prezentăm careva indici medii, în scop orientativ.
- Ceapa, usturoiul și verdețurile: poate fi administrat de câteva ori pe durata întregului sezon, în afară de faza activă de creștere a plantei, câte 2 kg/m2.
- Varza: se prelucrează o dată în cantitate de 3 kg/m2, apoi mai pot fi efectuate 2-3 administrări a câte 1 kg/m2.
- Dovleacul și roșiile: se prelucrează primăvara devreme cu 3-4 kg de gunoi la m2. Ulterior, poate fi administrată infuzia descrisă mai sus, în volum de 5 l/m2.
- Căpșunul: primăvara, cu 4 luni înainte de sădit, pentru protecția rădăcinilor de influența negativă a metanului și amoniacului. Prelucrarea se face 3-4 ani la rând.
- Rădăcinoasele: se fertilizează toamna cu 2 kg/m2. În perioada de vegetație se admite administrarea îngrășămintelor lichide, câte 4 l/m2.
- Cartoful: se fertilizează doar toamna, cu 2 kg/m2. Nu se admite prelucrarea în faza activă de creștere a plantei.
Dacă nu sunteți siguri de concentrația sau cantitatea pentru administrare, optați pentru una mai redusă, modificând-o pe parcurs.
Îngrășămintele pe bază de gunoi de grajd se introduc cu mare atenție în sezonul de vegetație. Excesul de preparate duce la acumularea nitraților în plantă.
Nu se recomandă administrarea îngrășămintelor pe bază de găinaț plantelor ca: azalea, camelia, iarba neagră și afinul. Acestea nu tolerează conținutul sporit de săruri de sodiu care se găsesc în dejecții.
