miercuri, 5 octombrie, 2022
8.8 C
București

-

HomepageArticoleCultivarea păstârnacului – sfaturi la semănat, îngrijire

Cultivarea păstârnacului – sfaturi la semănat, îngrijire

Păstârnacul este o legumă care se cultivă pentru consumul de rădăcini, folosite drept condiment la prepararea mâncărurilor, deoarece sunt foarte aromate și bogate în vitaminele B1, B2 și C.

În medie, rădăcinile de păstârnac conțin în 100 grame: 17-19% substanță uscată, 9-12% glucide, 1-1,5 protide, vitamina C 17-30 mg, vitamina B1 0,1 mg, fosfor 69 mg. Frunzele de păstârnac pot fi folosite ca furaj verde.

În acest articol, vorbim despre:

  • Locul potrivit pentru cultivarea pastârnacului
  • Pregătirea terenului pentru cultura pastârnacului
  • Semănarea culturii de păstârnac
  • Lucrările de întreținere la cultivarea păstârnacului

Semințele de păstârnac germinează la temperatura minimă de 2-3°C, optimă 20-25°C. Temperatura de vegetație 15-20°C, plantele tinere rezistă la înghețuri de până la -5°C, iar cele mature la -8…-10°C.

Consumul de elemente pentru producerea a o tonă de rădăcini este de: 6 kg azot, 3,7 kg fosfor, 12,5 kg potasiu, 7,5 kg calciu. Necesarul în azot și potasiu este mai mare comparativ cu pătrunjelul.

Locul potrivit pentru cultivarea pastârnacului

Potrivite pentru cultura pastârnacului sunt terenurile nivelate, însorite și semiumbrite. Solurile mijlocii sau grele: lutoase, loto-nisipoase, loto-argiloase, adânci, bogate în humus și cu reacție neutră se consideră a fi optime pentru cultura pastârnacului.

Pastârnacul poate fi cultivat cu succes dupătomate, ardei, vinete, fasole, mazăre, castraveți, pepeni. Totodată, bune premergătoare se consideră varza, conopida, cerealele, cartofii.

Nu se recomandă cultivarea păstârnacului după ceapă, porumb, floarea-soarelui, iar după alte rădăcinoase va reveni după 4-5 ani.

Citiți și despre Cultivarea pătrunjelului pentru rădăcină. Sfaturi utile

Pregătirea terenului pentru cultura pastârnacului

Toamna: nivelarea terenului, împrăștierea îngrășămintelor pentru fertilizarea de bază, arătură adâncă 25-30 cm.

Primăvara: grapare, pregătirea patului germinativ prin aplicarea îngrășămintelor ușor solubile, lucrarea cu combinatorul, după care terenul se modelează.

Îngrășămintele se administrează la cultura de păstârnac în funcție de analiza solului. Gunoiul de grajd se aplică doar dacă este bine descompus în cantități de 20-30 de tone per hectar.

Orientativ, îngrășăminte minerale se aplică în doze de 300-350 kg superfosfat, 100-150 kg sare potasică per hectar.

La pregătirea patului germinativ poate fi realizată o fertilizare suplimentară la hectar cu 100-150 kg azotat de amoniu sau 200 kg îngrășământ Complex.

Lucrările solului se execută în perioada optimă pentru a evita formarea bulgărilor.

Semănarea culturii de păstârnac

La semănat se folosesc doar semințe proaspete, deoarece au o viabilitate redusă (1-2 ani). Pastârnacul se seamănă în prima urgență: 20 februarie – 20 martie.

Distanța dintre rânduri recomandată la păstârnac este de 30-40 cm, iar în benzi: 70 cm între benzi și 3 rânduri la 40 cm în bandă. Semințele de păstârnac se seamănă la adâncimea de 3-3,5 cm pe soluri mai ușoare și 1,5-2,5 cm în soluri mijlocii spre grele.

Cantitatea de semințe de păstârnac utilizată per hectar depinde mult de calitatea acesteia și cât de bine este pregătit patul germinativ. În medie, se utilizează 6-8 kg.

Lucrările de întreținere la cultivarea păstârnacului

Prășitul se face de 3-4 ori mecanic sau de minim 2 ori manual. Pe parcurs, se realizează plivitul buruienilor de pe rând. Când plantele au 3-4 frunze se face răritul la distanțe de 4-6 cm dintre ele.

Irigarea culturii de păstârnac se realizează de 3-4 ori utilizându-se la o udare câte 400 m3 de apă, iar în zonele colinare 1-2 udări cu câte 300-400 m3 la ha. Udările se fac în iulie – august.

Printre bolile ce pot fi mai des întâlnite la cultura păstârnacului se numără: făinarea (Erysiphe umbeliferarum) – pete neregulate albe cu aspect pâslos și prăfos, Pătarea brună (Cylindosporium pastinaciae) – pete pe frunze, păduchii de frunze – frunze răsucite cu colonii de larve și adulți pe partea inferioară.

Pentru combaterea buruienilor, bolilor, dăunătorilor la păstârnac sunt omologate produsele:

  • ciantraniliprol – pentru combaterea omizilor (Benevia 0,6 l/ha).
  • teflutrin – pentru combaterea puricilor meliferi (Force Super 6,6 Kg/ha încorporare în sol).
  • erbicidele ce pot fi utilizate la păstârnac: fluazifop-P-butil (Dipol 1,25 l/ha , postemergent, atunci când buruienile sunt răsărite și în stadiul de creștere activă și au atins înălțimea de 10-50 cm, Matador Max 0,75-2,0 l/ha se aplică postemergent)
  • azoxistrobin – contra la făinare, alternarioză (Zoxis 250 SC 1 l/ha).

Păstârnacul se recoltează toamna târziu. Rădăcinile de păstârnac se păstrează la temperatura de 0…+1°C și umiditatea atmosferică de 95%.

V-ar putea plăcea și articolul despre Cultivarea țelinii pentru rădăcini. Sfaturi utile.

Luminița Crivoi
Luminița Crivoi
Expert în agricultură

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Îngrijirea câmpului după recoltarea legumelor, fructelor toamna: 5 resturi de plante ce trebuie neapărat înlăturate

După recoltarea culturilor și valorificarea acestora, urmează o altă...

Cultivarea țelinii pentru rădăcini. Sfaturi utile

Cultivarea țelinii pentru rădăcini este recomandat a fi realizată după culturi solanacee (tomate, ardei, vinete, cartofi) sau leguminoase anuale (mazăre,...

Cultivarea pepenelui galben – sfaturi utile

Cultivarea de succes a pepenelui galben presupune respectarea mai multor particularități de creștere. Temperatura minimă de germinație a semințelor...

Bolile la iepuri – simptome și controlul acestora

Unul din factorii care limitează producțiile la iepuri este prezența și efectul bolilor. Cauzele acestor boli pot fi de...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate