Controlul biologic al diferitor dăunători în agricultură devine tot mai popular, datorită sustenabilității și eficienței destul de bune obținute în majoritatea cazurilor. Tehnicile de control biologic se bazează pe utilizarea diferitor organisme vii, pentru a controla dăunătorii care afectează culturile.
Ce este controlul biologic?
Utilizarea organismelor vii pentru a controla dăunătorii nu este o metodă relativ nouă, însă abia prinde popularitate la nivel local. Abordarea este mai sigură și mai sustenabilă decât utilizarea pesticidelor.
În plus, aceste tehnici pot fi mai eficiente și asigura o precizie mai înaltă, deoarece organismele utilizate pot fi selectate pentru a ataca doar dăunătorii specifici și pentru a proteja culturile de legume în mod natural.
În continuare, vorbim despre controlul biologic al dăunătorilor legumelor cultivate în teren protejat, relatând experiența companiei Marcoser.
Primul lucru necesar de perceput atunci când vorbim de controlul biologic este acela că este o parte a unei strategii integrate de gestionare a dăunătorilor, care tinde să elimine/limiteze numărul tratamentelor chimice.
Respectiv, pentru obținerea unor rezultate bune este necesară crearea unui ecosistem prietenos organismelor utile utilizate și nu este recomandată neglijarea aspectelor agrotehnice generale.
Pentru controlul biologic sunt utilizați prădători, paraziți sau microorganisme, care au rolul de a reduce populația de dăunători și boli existente într-o cultură.
Aceste organisme vii sunt utilizate în funcție de cultură, dăunător și gradul de atac. Spre exemplu, insecta benefică Amblyseius swirskii preferă drept sursă de hrană musculița albă de seră și tripșii. Astfel, poate fi utilizată la culturile de ardei, vinete și castraveți pentru controlul acestora.
Orius laevigatus este prădătorul al cărui hrană preferată este tripsul, iar când nu-l găsește în cultură trece și la alte delicii cum ar fi musculița albă de seră, păianjeni, ouă de molii.
Nematodul Steinernema feltiae ajută la controlul larvelor de Sciaridae și al tripsului Californian din soluri.
Macrolophus pygmaeus este un prădător universal destul de vorace, utilizat în mare parte pentru controlul musculiței albe de seră, dar este eficient și pentru controlul Tuta absoluta și omizilor.
Detalii despre Tuta absoluta – controlul biologic: sfaturi, particularități.
Trichogramma achaeae este bine cunoscută în controlul Tuta absoluta, dar si a altor specii de molii (Heliothis armigera – omida fructificațiilor, Chrysodeixis chalcites – molia aurie) în culturile de tomate, ardei, vinete, parazitând ouăle dăunătorilor.
Amblyseius montdorensis este un alt prădător care preferă să devoreze musculița albă, tripșii și acarienii dăunători în sere sau solarii.
Important! Majoritatea prădătorilor se instalează mai rapid în culturile unde au surse de polen – o alternativă la capitolul asigurarea hranei. Plantați fâșii de flori pentru a stimula dezvoltarea acestora – de exemplu busuioc sau alyssum.
Avantajele utilizării controlului biologic:
- Reducerea semnificativă a tratamentelor chimice, datorită insectelor benefice care își fac treaba în mod natural, astfel încât numărul tratamentelor scade considerabil.
- Contrar tratamentelor chimice, agenții de control biologic nu creează rezistență la insecte.
- Controlul biologic nu este toxic pentru plantă, mediu și om, planta dezvoltându-se în mod armonios în prezența lor.
Aspecte esențiale ale controlului biologic al dăunătorilor în sere/solarii
Pentru a utiliza cu succes această metodă de combatere, trebuie să se ia în considerare anumiți factori, cum ar fi:
- Utilizarea hibrizilor toleranți/rezistenți la TSWV: Se recomandă alegerea și utilizarea hibrizilor toleranți la Virusul petelor de bronz, deoarece tripsul este un vector de transmitere a virozelor. Inginerii horticoli de la Marcoser sunt disponibili pentru consultanță în alegerea tipului potrivit de semințe.
- Amplasarea culturii: Diferențele de temperatură dintre regiuni pot afecta introducerea insectelor benefice și trebuie luate în considerare.
- Factorii de mediu: Fiecare organism viu are nevoie de o anumită temperatură pentru a se instala și înmulți în cultură.
- Monitorizarea culturii: Este important să se monitorizeze dăunătorii cu capcane lipicioase sau cu feromoni pentru a determina momentul potrivit pentru introducerea insectelor benefice.
- Fertiirigarea: Cultura trebuie să fie suficient de dezvoltată înainte de lansarea controlului biologic, iar aplicarea nutrienților de care planta are nevoie este esențială.
- Stadiul de dezvoltare al culturii: Pentru a introduce organisme vii, trebuie urmărit stadiul de dezvoltare al culturii, apariția primelor flori și umiditatea atmosferică din seră/solar.
- Tratamentele chimice efectuate: Toate tratamentele efectuate până la momentul lansării controlului biologic trebuie notate, ținând cont de produsul utilizat, omologare, doza aplicată și data aplicării.
Utilizarea insectelor benefice – lansarea prădătorilor
Lansarea se face în funcție de prădător. De regulă, se recomandă eliberarea prădătorului dimineața devreme sau seara. Așezarea lor (plicuri sau cutii, în funcție de ambalaj) se face sub vârful plantei la o distanță de 30-40 cm, ferite de acțiunea directă a razelor solare.
Tratamentele aplicate după lansarea insectelor benefice se fac doar la recomandarea specialistului. Este important să se analizeze impactul acestora asupra populației de prădători.
La efectuarea operațiunilor de defoliere sau copilit, frunzele și lăstarii rupți se lasă pe sol timp de 3-4 zile astfel încât prădătorii prezenți pe ele să se poată instala înapoi pe plantă.
Controlul biologic este o strategie importantă de încorporat în tehnologiile legumicole de ultimă generație, însă la început poate fi considerat anevoios. Dacă decideți să adoptați această tehnică de combatere biologică, apelați la ingineri horticoli care vă vor ajuta să parcurgeți toate etapele corect.
