Ce trebuie să știm despre reacția solului (pH) – factor important în nutriția și evoluția plantelor    

Ce importanță prezintă reacția solului?

Cunoscând pH-ul solului, ştim ce tip de îngrăşăminte să administrăm, dacă este necesar să aplicăm amendamente pentru a neutraliza din valoarea pH-ului, ce culturi se pretează mai bine pe fiecare parcelă în funcţie de reacţia solului.

Reacția solului influențează la activitatea biologică din sol și a unor procese fizico-chimice ale lui. Este un factor important în nutriția și evoluția plantelor.

Ce este reacția solului?

Reacția solului reprezintă proprietatea solului de a se comporta ca un donator sau ca un acceptor de protoni (ioni de hidrogen H+) prin capacitatea acestuia de a menține o anumită concentrație a ionilor de hidrogen (H+) și de ionii de hidroxil (OH–) în soluția solului.   

Reacția solului este dată de concentrația ionilor de hidrogen (H+), care dau aciditatea solului și, a ionilor de hidroxil (OH–), care dau alcalinitatea (bazicitatea) solului și care se exprimă în valori pH.

Valorile pH-ului sunt cuprinse între 1 și 14. Când cantitatea de ioni de H+ este egală cu cea a ionilor OH – solul are pH-ul 7, adică neutru.

Valorile mai mici de 7 exprimă aciditatea, iar cele mai mari de 7 exprimă alcalinitatea solului. Majoritatea plantelor de cultură preferă reacția neutră sau slab acidă și slab alcalină cu pH-ul cuprins între 5,81 și 8,40.

Cum se determină reacția solului?

Cea mai veridică determinare a reacției solului se face în laboratoare specializate. Determinarea pH-ului se face în apă sau în soluţiile unor săruri neutre, KCl sau CaCl2, valoarea pH determinată în apă este mai mare cu 0,5-1 unitate de pH, media fiind de 0,75 unităţi pH faţă de pH-ul determinat în soluţii saline, deoarece în acestea disociază şi ionii de H+ adsorbiţi labil în complexul argilo-humic.

Determinarea pH-ului se poate face prin metode colorimetrice în extract apos sau salin de sol, dar metoda recomandată de determinare a pH-ului este metoda potenţiometrică, introdusă pentru prima dată de către savantul român Teodor Saidel în 1913.

pH-ul se determină prin imersarea unui cuplu de electrozi în suspensia apoasă sau salină a solului, un electrod este de referinţă cu potenţial constant (electrodul de calomel) şi un electrod de sticlă cu potenţial variabil în funcţie de concentraţia ionilor de H+ din suspensie.  

Reacția solului se poate determina și în câmp de către fermier, cu ajutorul pH-metrului. Acesta este format dintr-o plăcuță de porțelan pe care se găsește o scobitură semisferică continuată cu un șanț în formă de T.

Pe ambele margini ale șanțului se găsește o scară de culori notate de la 4 la 9 care reprezintă pH-ul. PH-metrul este însoțit de o sticluță care conține o soluție indicatoare. Din parcela din câmp se ia puțin sol mărunțit și se pune în scobitură peste care se toarnă soluția indicatoare.

Se amestecă bine, se lasă să se limpezească și apoi se înclină plăcuța, iar lichidul colorat trece în șanțul în formă de T. Se compară culoarea lichidului cu culorile de pe plăcuță și unde corespunde se citește pH-ul.

Recunoașterea reacției solului se poate face pe baza florei spontane cu plante indicatoare, și anume:

• unde se întâlnește țepoșica (Nardus stricta) este un sol puternic acid;
• unde crește măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella) este un sol acid;
• unde crește floarea paștelui (Anemone nemorosa) este sol slab acid spre neutru.

Află aici Cum apreciem caracteristicile solului fără dispozitive – 6 metode.

Care sunt treptele valorice ale reacției solului?

• se consideră sol cu reacția puternic acidă când are pH-ul sub 5;
• moderat acidă pH – 5-5,8;
• slab acidă pH – 5,8-6,8;
• neutră pH – 6,8-7,2;
• slab alcalină pH – 7,2-8,4;
• alcalină pH peste 8,4.

  Ce pierderi de recoltă se înregistrează pe solurile cu pH acid?

Valoarea pH-ului	Grâu	Porumb
la pH 5,8	se pierde 5%	5% din producție
la pH  5,6	se pierde 10%	8% din producție
la pH  5,2	se pierde 20%	15% din producție
la pH  4,8	se pierde 32%	23% din producție

Se constată că, pe măsură ce crește aci­ditatea, scade producția.

Care sunt coeficienții de utilizare a fosforului în funcție de pH?

• la pH 5,0-5,5 coeficientul de valorificare este 15;
• la pH 5,5-6,0 coeficientul de valorificare este 20;
• la pH 6,0-6,5 coeficientul de valorificare este 25;
• la pH 6,5-7,0 coeficientul de valorificare este 30;
• la pH 7,0-7,5 coeficientul de valorificare este 20;
• la pH 7,5-8,0 coeficientul de valorificare este 15.

Se constată că la reacția neutră se utilizează cel mai bine fosforul.

Cum se comportă culturile agricole față de reacția solului?

• culturi puțin rezistente la aciditate sunt: grâul, orzul, lucerna, sfecla, rapița;
• culturi potrivit de rezistente la aciditate sunt: floarea-soarelui, porumbul, mazărea, fasolea;
• culturi care suportă aciditatea sunt: cartoful, secara, ovăzul și lupinul.

Intervalul optim pentru pH este caracteristic solurilor neutre (6,8-7,2) sau foarte slab acide (6,3-6,8); plantele nu se pot adapta la valori ale pH-ului sub 4,3 sau peste 8,4.

Cantitatea de calciu şi magneziu, forme schimbabile, scade la un pH<4, foarte puternic acid şi creşte solubilitatea aluminiului, fierului, borului şi manganului, care pot avea efect toxic pentru plante. 

Din punct de vedere al nutriţiei plantelor, pH-ul are implicaţii directe asupra mobilităţii şi accesibilităţii elementelor nutritive în sol. Dacă reacţia soluţiei solului este bazică, în prezenţa calciului şi magneziului schimbabil se formează săruri mai puţin solubile, ca fosfatul secundar de calciu, CaHPO₄, sau fosfatul terţiar de calciu, Ca₃(PO₄)₂.

De asemenea, compuşii fierului, manganului şi zincului trec sub forme greu solubile, mai puţin accesibile pentru plante. Din această cauză o serie de culturi manifestă semnele insuficienţei acestor elemente.

Cum se comportă microorganismele față de reacția solului?

• Bacteriile nitrificatoare cu pH de 6,5-7,9;
• cele amonificatoare cu pH de 7,0;
• iar cele din nodozități cu pH de 6,5-7.

Cum se ține seama de reacția solului la aplicarea îngrășămintelor?

Pe solurile cu reacție acidă nu se vor aplica îngrășăminte chimice cu reacție fiziologică acidă, de exemplu Sulfatul de amoniu (NHn)2SO4, iar pe cele alcaline nu se folosesc îngrășăminte cu reacție fiziologic alcalină, ca azotatul de calciu (CaNO3).

Cum se poate corecta reacția solului?

Reacția solului se poate corecta prin aplicarea de amendamente. Pe solurile acide, care au pH-ul sub 5,8, se aplică amendamente calcaroase socotindu-se câte 2 t pentru fiecare unitate pH.

Ele se repetă la fiecare 5-6 ani. Mai des utilizate sunt carbonatul de calciu (CaCO3) și hidroxidul de calciu Ca(OH)2.

Prin calcarizare se reduce acțiunea toxică a Al mobil, se intensifică activitatea microbiologică din sol și se îmbunătățește structura solului. Pe solurile cu pH-ul de peste 8,5 se aplică gips (CaSO4•2H2O).

Starea pH-lui solului trebuie să fie în atenția fiecărui fermier deoarece acesta are multiple influențe asupra activității din sol și asupra plantelor și, în final, asupra nivelului și calității recoltelor.

Bibliografie:

• Gumovschi A., Andrieş S., Botnari B,  Babuc V., Patron P., ş.a. (Toma S. coordonator) Aplicarea îngrăşămintelor în agricultura durabilă. Chişinău, Editura  Ştiinţa, 2008, 214 p.