3.7 C
București
spot_img

-

HomepageArticoleBolile la varză – cum le deosebim și evităm

Bolile la varză – cum le deosebim și evităm

Varza nu este o cultură pretențioasă față de factorii de mediu, suportând în faza de răsad temperaturi de până la -3 grade Celsius.

În schimb, bolile ce se dezvoltă la varză pot produce daune atât în sere, în câmp deschis, cât și recoltei deja puse la păstrare. Așadar, pentru a evita pierderi, acestea trebuie recunoscute și tratate șa timp.

Căderea plăntuțelor – răsadului

Căderea plăntuțelor (Pythium ultimum) este una dintre cele mai periculoase boli la răsad. Pe tulpina răsadului, la bază, se formează pete închise la culoare.

Planta se ofilește, cade la pământ, apoi moare. În general, plantele sunt verzi, nu și zona tulpinii, rădăcinii, care putrezește.

Căderea răsadului este favorizată de temperaturile de peste 20 de grade Celsius, umiditate sporită în sol și în jurul tulpinii plantuței.

Boala este produsă de o ciupercă sporii căreia sunt foarte răspândiți. De aceea, pentru a evita pierderile, este important să evitați udările excesive ale răsadului, să nu le faceți înainte de noapte, astfel încât solul să se zvânte ușor.

Pentru combatere sunt utilizate fungicide pe bază de fosetil.

Putregaiul alb la varză provocat de Sclerotinia sclerotiorum

Boala este produsă de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. Apare pe frunzele care sunt în contact cu solul sau pe tulpină, dar în caz de atac sever, căpățâna toată e acoperită de un putregai apos-alb, însoțit ulterior de o pâslă neagră (când se dezvoltă scleroții).

Pe țesuturile afectate se observă scleroți negri, ce reprezintă fructificațiile ciupercii. Părțile atacate se înmoaie și se brunifică. Ciuperca rezistă și în timpul iernii, de aceea strângerea resturilor vegetale după recoltare e importantă.

Pentru a preveni dezvoltarea bolii, plantați varza peste minim 3 ani pe terenul posibil contaminat. Nu utilizați semințe ce pot conține spori. Evitați excesul de umiditate.

Fomoza sau Putregaiul uscat al verzei Phoma lingam

Fomoza este o boală la varză produsă de ciuperca Phoma lingam. Simptomele foliare se caracterizează prin pete solitare, circulare, mai rar neregulate, până la 2 cm în diametru, de culoare alb-gălbuie, uneori mărginite de o zonă brună.

Semnele patologice ale bolii se manifestă în toate fazele de dezvoltare, atacând toate organelle plantei. Tulpinile atacate se subțiază, se decolorează și se usucă sau putrezesc, în funcție de umiditatea aerului și solului.

Plantele semincere afectate vor avea semințele infectate, de aceea este recomandat a nu se utiliza astfel de material semincer.

Hernia rădăcinilor de varză produsă de Plasmodiphora brassicae

Se poate instala încă din faza de răsad. Boala se manifestă pe rădăcinile răsadurilor și a plantelor adulte prin apariția unor umflături sau strangulări, indicând un sistem radicular disfuncțional, de diferite dimensiuni și forme, uneori chiar se formează pe tulpini, pețioluri și frunze.

Simptomele aeriene sunt reprezentate de piticirea plantelor, îngălbenirea frunzelor și ofilirea lor. Boala se răspândește mai mult pe soluri grele și acide, unde apa stagnează și invers, dacă e lipsă de umiditate în sol.

În cazul dezvoltării intensive a herniei, producția de varză este redusă cu 25-50% sau mai mult.

Toate plantele crucifere (Brassicaceae) pot fi plante gazdă (muştar, ridiche, traista ciobanului, punguliţă).

Dezvoltarea bolii este favorizată de reacția acidă a solului pH=-5-6,5, cu umiditate sporită, sărace în calcar și cu conținut scăzut de humus.

Pentru a preveni dezvoltarea bolii hernia verzei este recomandat a se respecta asolamentul, cruciferele să se cultive la pauze de 4 ani, să se neutralizeze aciditatea solului prin amendamente (pH optim 7,2-7,3), să se combată buruienile din familia crucifere și să se utilizeze hibrizi rezistenți.

Putregaiul negru la frunzele de varză – Xanthomonas campestris

Bacterioză produsă de Xanthomonas campestris. În primele faze de vegetație pe frunze apar niște pete mici, umede, care apoi se brunifică. Totodată, apar niște leziuni de culoare galbenă, sub formă de litera V.

Apoi, acestea se usucă și devin cafenii sau maro. Zonele afectate se usucă, se usucă și măduva coceanului. Boala evoluează în condiții de umiditate.

Pentru a evita dezvoltarea bolii, utilizați doar semințe sănătoase. Totodată, puteți realiza un tratament al semințelor cu hipoclorit de sodiu de 1% menținute în apă timp de 50 de minute sau cu apă călduță, de 40 grade Celsius, timp de 20 de minute.

Putregaiul moale-umed Erwinia carotovora

Este o bacterioză produsă de Erwinia carotovora. Atacul se observă la locul de prindere a codiței de frunză. Mai întâi apare un putregai umed, gălbui, apoi culoare se întunecă.

Boala se dezvoltă rapid și cuprinde toată căpățâna în cazul prezenței umidității. Se formează o masă mucilaginoasă.

Atacul poate continua și în depozit, dacă temperaturile sunt menținute între 20-25 grade Celsius.

Pătarea bacteriană a frunzelor produsă de Pseudomonas syringae pv. maculicola

Se manifestă prin apariția pe ambele fețe ale frunzelor a unor pete mici, întunecate și umede. Petele pot rămâne mici, dar dacă au condiții favorabile, se pot extinde.

Semnele tipice ale bolii apar pe varză în faza de formare a căpățânii marginile la petele vechi pot lua o nuanță purpurie.

În cazul infecțiilor severe frunzele pot cădea. Boala se dezvoltă în condiții de umiditate puternică. Pentru a o evita, este recomandată reducerea udărilor prin aspersiune.

Putregaiul cenușiu al verzei Botrytis cinerea

Semnele externe ale bolii apar pe frunze și căpățână în special în timpul depozitării. Țesutul afectat este acoperit cu un strat gri, din care iese praf la atingere. 

Infecția latentă este frecventă în timpul ciclului culturii, prin urmare nu este întotdeauna vizibilă la recoltare. În infecțiile latente, ciuperca pătrunde sub epidermă, dar nu reușește să producă boala.

Producerea leziunilor pe varză duce la răspândirea infecției. În acest sens, este recomandată evitarea manipulării incorecte, producerii leziunilor înainte de depozitarea culturii.

Potrivit unor studii, țesuturile bogate în calciu reduc simptomele putregaiului cenușiu. Se presupune că mecanismul de rezistență este asociat cu efectul calciului asupra îmbunătățirii integrității structurale a pereților celulari.

Astfel, sunt recomandate tratamente cu calciu pentru a spori rezistența țesuturilor.

Principalele măsuri pentru a evita dezvoltarea bolilor la varză: 

  • Dezinfectarea solului în sere si solarii. O dată la 3-4 ani, este indicat să aduceți acolo pământ proaspăt.
  • Dezinfectarea semințelor împotriva agenților patogeni prin încălzirea lor în apă caldă la o temperatură de plus 40–45°C timp de 20 de minute, urmată de o clătire rapidă cu apă rece timp de 2–3 minute. Tratarea semințelor cu produse cu efect fungic sau antibacterian.
  • Menținerea temperaturii optime la cultivarea în teren protejat. Umiditatea solului trebuie menținută la nivelul de 70-75%. Răsadurile trebuie udate numai cu apă, a cărei temperatură este egală cu temperatura solului din sere sau solarii.
  • Dacă sunt depistate plante bolnave, acestea sunt îndepărtate.
  • Recultivarea verzei și a altor culturi din aceeași familie pe același loc este recomandată nu mai devreme decât după 3-5 ani. Cei mai buni premergători pentru varză sunt cartoful, castravetele, ceapa, leguminoasele, morcovul.
  • Reducerea acidității solului.
  • La plantarea răsadurilor în pământ, este necesar să se respecte densitatea optimă de plantare a plantelor.
  • În perioada de vegetație, plantele sunt udate la timp. Din cauza lipsei de umiditate a solului, plantele devin pale, se ofilesc și devin vulnerabile la boli.
  • După recoltarea verzei, toate resturile sunt îndepărtate și distruse.

Citește și despre Molia verzei – dăunător important la varză și rapiță. Combatere.

Luminița Crivoi
Luminița Crivoi
Expert în agricultură

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Cultivarea pătrunjelului pentru rădăcină. Sfaturi utile

Pătrunjelul este o plantă bienală, în primul an formează...

Cum se construiește o seră (solar) din țevi de plastic

Să fie oare dificil de montat o seră din țeavă PVC? Nici pe departe, serele cu scheletul din plastic...

FOTO. Modele de cuști pentru iepuri, simplu și ușor

Crescătorii de iepuri experimentați își construiesc singuri cuștile ca să nu își pună în pericol animalele în caz că...

Tăierile la piersic. Forma de coroană – vas ameliorat

Pentru piersic, în condițiile climaterice ale țării noastre, una dintre cele mai recomandate forme de coroană este vasul ameliorat...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate