Soiurile de afin (Vaccinium corymbosum) cultivate fac parte din familia Ericaceae, care cuprinde arbuști și subarbuști răspândiți în etajul montan-alpin și tundră. Astfel, are cerințe deosebite de cultivare.
Cerințele afinului față de factorii de mediu
Afinul crește sub formă de arbust, ce poate atinge 1-2 m înălțime, iar sistemul radicular se dezvoltă superficial și poate ajunge la 40 cm adâncime.
Este o specie relativ rezistentă la temperaturi scăzute, în funcție de soi. În timpul repausului vegetativ rezistă la temperaturi de -20℃, însă înghețurile târzii pot distruge mugurii floriferi.
Arbustul este sensibil la secetă, dar și la excesul de umiditate din sol.
Factorul limitativ în cultura afinului îl reprezintă solul, deoarece acest arbust crește și se dezvoltă pe soluri acide, cu pH-ul cuprins între 4,2 și 5,5. De asemenea, solul trebuie să fie bine drenat și bogat în humus.
Citește și despre Afinul canadian – un concurent al afinului pe piața fructelor de pădure.
Selectarea locului potrivit și pregătirea solului pentru plantarea afinului, garantează o recoltă bună de fructe aromate și suculente, anume plantarea corectă asigură jumătate din succes.
Selectarea locului de plantare pentru afin
Nu se recomandă plantarea afinului în locuri joase, văgăuni unde se acumulează și stagnează apa. Umezeala excesivă duce la deteriorarea și degradarea rădăcinilor. Din același motiv, sunt contraindicate solurile grele și argiloase.
Afinul iubește lumina, de aceea e bine să fie plantat în zone bine iluminate. Puieții pot fi plantați la umbră parțială, dar în acest caz fructele vor fi mai mici și mai puțin dulci.
Vezi aici detalii despre Tehnologia de cultivare a afinului.
În zonele umbrite, lăstarii afinului se dezvoltă mai lent și adesea nu reușesc să se lignifice până în perioada rece, astfel riscă să fie afectați de îngheț.
Dacă se planifică plantarea mai multor arbuști de afin, rândurile trebuie să fie orientate de la nord spre sud. În acest caz, distanța dintre plante la afin ar trebui să fie de 1-1,5 m. în dependență de vigoarea soiului selectat.
Pregătirea gropii de plantare în funcție de tipul solului
Groapa se pregătește cu 2-3 săptămâni înainte de plantare. De obicei, se sapă în formă rotundă cu pereți netezi.
Pentru solurile argiloase ușoare, cu apele subterane amplasate mai jos de 2 m, dimensiunile gropii trebuie să fie de cel puțin 60 cm diametru și 40 cm adâncime.
Pe solurile grele groapa este săpată la aproximativ 30 cm adâncime, iar afinul este plantat în centru, astfel încât sistemul radicular să fie la nivelul solului. Apoi planta se mulcește cu un strat de rumeguș de 10-15 cm, formându-se un bilon.
Pe solurile nisipoase, dimensiunile gropii trebuie să fie de aproximativ 1 m diametru și 0,5 m adâncime.
Gropile urmează să fie umplute cu un substrat acid (turbă sau un amestec de turbă, rumeguș, ace de pin, nisip și 50 g de sulf).
Pentru a aduce substratul la nivelul de aciditate 4,2-5,5, poate fi utilizat sulful, acidul sulfuric, ortofosforic sau soluții de alți acizi. De exemplu, se poate dizolva 1 linguriță de acid citric, oxalic în 3 litri de apă, sau 100 ml de acid acetic 9% în 10 litri de apă.
Important de menționat faptul, că dacă ph-ul inițial al solului este mai înalt de 6, va fi destul de greu de coborât și menținut pe parcursul anilor la nivelul necesar.
În acest caz, cea mai potrivită soluție este plantarea afinului în containere.
Plantarea afinului direct în sol
Cel mai potrivit material săditor de afin este cel de doi ani cu sistem radicular închis, de regulă se găsește în recipiente din plastic. Avantajul fiind prinderea mai bună și faptul că poate fi plantat pe parcursul întregului sezon.
Înainte de plantare, afinul trebuie scos din recipient, iar rădăcinile se îndreaptă cu grijă pentru a nu fi deteriorate. Planta se plasează în groapa pregătită anterior cu 5-6 cm mai adânc decât a crescut în container.
Solul se compactează ușor cu mâinile, astfel încât să adere bine cu rădăcinile. După aceea, se udă și se mulcește cu un strat de rumeguș de 6-8 cm.
Cultivarea afinului în containere
Cultivarea în containere este adesea cea mai bună soluție pentru solurile cu ph mai mare de 6, cât și pentru cele argiloase, grele.
Pentru aceasta se alege un recipient care are cel puțin 30 cm diametru pentru plantele tinere, iar după 2-3 ani se transferă într-un container de 45-50 cm diametru.
În calitate de substrat se utilizează turba acidă, care poate fi găsită în magazinele de grădinărit.
