România va rămâne un stat exportator de cereale, o bună perioadă de timp de acum încolo, pentru că produce mai multă materie primă decât consumă, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.
El a menţionat că reducerea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare a devenit un obiectiv de atins „pentru toată lumea”, deşi în ultimii ani acest lucru nu s-a întâmplat.
Singurii ani în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare au fost 2013 şi 2014, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, în timp ce anul trecut s-a înregistrat un deficit de peste două miliarde de euro în acest sector.
„2,2 miliarde au fost anul trecut. Toată lumea îşi propune (reducerea deficitului n.r.). Balanţa comercială a devenit aşa pentru toată lumea un obiectiv de atins, dar practic nu s-a întâmplat. Să nu ne imaginăm că se schimbă peste noapte, pentru că balanţa comercială este afectată din mai multe considerente. În primul rând, România va rămâne stat exportator de cereale o bună perioadă de timp de acum încolo, pentru că aşa a fost istoria noastră. Trebuie să fim realişti: producem mai multă materie primă decât consumăm. În schimb ceea ce trebuie să facem noi este să înţelegem mecanismele de piaţă”, a declarat pentru AGERPRES Adrian Chesnoiu.
În acest context, ministrul afirmă că este important atunci când construieşti un plan strategic să te gândeşti la efectele pe care acesta le are în timp, pe o perioadă scurtă, medie şi lungă.
„De ce spun asta? Prin PNDR 2020 practic procesarea României s-a divizat la nivel de fermă şi atunci fermierii, ca să obţină punctaj şi să câştige proiectele de finanţare europeană, au inclus această mini-procesare la nivel de fermă. Ea nu va fi niciodată performantă. Atunci când vorbeşti de procesare, trebuie să ai capacităţi mari, fermierii să fie asociaţi în grupuri de producători sau cooperative astfel încât materia primă cât mai multă să fie procesată cu cât mai puţine costuri, pentru că în industria alimentară şi în industria procesatoare marjele de profit sunt foarte mici. Ori divizarea aceasta la nivel de fermă a făcut să fie neviabile investiţiile respective”, a spus şeful MADR.
Pe de altă parte, acesta afirmă că în măsurile dedicate procesării, cei care gândit PNDR în 2011 au pus o limită de 2,5 milioane de euro pentru cei care fac procesare, ori o astfel de investiţie devine „total neatractivă şi uneori nesustenabilă”.
„Ştim cu toţii că o fabrică de procesare, ca să fie viabilă, vizează o investiţie de 25-30-50 de milioane de euro. Ori dacă tu limitezi investitorul la 2,5 milioane de euro, atunci şi investiţia va fi pe măsură, că el vine în general cu un aport fie de 50%, fie de maximum 200%, adică investiţiile nu prea au depăşit 10 milioane de euro, cu componenta aceasta de 2,5 milioane de euro din fonduri europene. Total neatractivă şi uneori nesustenabilă. Au vizat investiţii mici, regionale, care nu au deservit nici măcar nevoia noastră internă, nu mai vorbim să facem competiţie astfel încât produsele noastre să devină vandabile şi competitive la export. Dacă vorbim de balanţă comercială, acolo punem cât importăm faţă de ce exportăm. Dacă reuşim ca din toată materia primă, o bună parte să o ducem în procesare, să o integrăm în zootehnie, iar toate lanţurile acestea să fie integrate la nivel de fermă până la produs finit, atunci cu siguranţă vom restarta agricultura României. Acum avem şansa aceasta cu Planul Naţional Strategic, cu adevărat să întoarcem la 180 grade agricultura românească conectând-o cu zootehnia şi industria alimentară”, a transmis ministrul Agriculturii.
Anul trecut, produsele de panificaţie au ocupat poziţia a doua la importuri, după carnea de porc, însă ministrul a transmis că nu e vorba de importuri de pâine, „o imagine care s-a răspândit în presă că producem grâu şi importăm pâine congelată”.
„A fost o sintagmă foarte des folosită că exportăm grâu şi importăm pâine congelată. Nu este adevărat. Eu am am cerut prima analiză când am venit la minister situaţia pe pâine. Un român consumă 78 de kilograme de pâine într-un an, din aceasta doar un kilogram este pâine congelată, restul este pâine proaspătă făcută în centrele de panificaţie în fabricile de pâine din România. Deci nu putem spune că această sintagmă este una care se susţine şi cu date statistice. Într-adevăr pe lanţ, în tot ceea ce înseamnă panificaţie şi morărit, avem un deficit. Exact ceea ce vă spuneam. Trebuie să investim în capacităţi mari de procesare şi fermierii să se asocieze în grupuri de producători, în cooperative agricole de producţie, să îşi facă facilităţi de procesare astfel încât să poată fi competitivi pe piaţa. Vă dau exemplu la floarea soarelui: exportăm floarea soarelui şi importăm şroturi şi ulei în condiţiile în care suntem pe primul loc la producţia de floarea soarelui. Haideţi să venim cu capacităţi mari de procesare astfel încât să putem fi sustenabili pe piaţă”, a mai spus ministrul Agriculturii.
