Prețurile mondiale la alimente ar putea crește cu 11,8% în 2026 și cu încă 4,8% în 2027, pe fondul efectelor secetei și temperaturilor extreme asupra agriculturii, dar și al majorării costurilor pentru energie și îngrășăminte.
Potrivit analiștilor de la Oxford Economics, cele mai puternice scumpiri sunt așteptate la cereale, fructe și legume și produse lactate, transmite Euronews.
Presiunile asupra pieței alimentare se amplifică după valurile succesive de caniculă și secetă care au afectat culturile agricole din Europa. În același timp, fermierii se confruntă cu costuri mai ridicate pentru combustibili și îngrășăminte, în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu și Ucraina.
Recolta europeană de cereale, revizuită în scădere
Efectele vremii extreme se reflectă deja în estimările privind producția agricolă. Asociația europeană pentru comerțul cu cereale, Coceral, și-a redus prognoza pentru recolta combinată de cereale din UE-27 și Marea Britanie de la 295,5 milioane de tone la 286,6 milioane de tone.
Prin comparație, în 2025, recolta combinată s-a ridicat la aproximativ 310 milioane de tone.
Potrivit Oxford Economics, seceta și temperaturile ridicate reprezintă una dintre principalele surse de presiune asupra prețurilor, însă costurile de producție sunt influențate și de perturbarea aprovizionării cu petrol și alte materii prime.
Tomas Dvorak, economist-șef la Oxford Economics, a declarat pentru Euronews Business că un impact important asupra prețurilor alimentare îl are războiul SUA-Iran și efectele acestuia asupra principalelor inputuri agricole, în special motorină, gaze naturale și îngrășăminte.
Motorina și îngrășămintele se scumpesc puternic
Calculele Oxford Economics arată că prețurile globale la motorină au crescut cu 36% în ritm anual în iulie, fiind influențate inclusiv de perturbările din zona Strâmtorii Ormuz.
În același timp, prețurile îngrășămintelor sunt estimate să crească cu 22% în 2026. Majorarea costurilor de producție pune presiune suplimentară pe fermieri și poate contribui la scumpirea materiilor prime agricole.
Războiul din Ucraina menține presiunea asupra cerealelor
Un alt factor important îl reprezintă războiul din Ucraina și perturbările comerțului cu cereale din regiunea Mării Negre și Mării Azov.
Atacurile asupra porturilor, terminalelor și navelor rusești și ucrainene ar putea afecta până la 86 de milioane de tone din capacitatea anuală de export de cereale – aproximativ 52 de milioane de tone din Rusia și 34 de milioane de tone din Ucraina.
Volumul reprezintă aproape 17% din exporturile mondiale de cereale.
Rusia și Ucraina sunt actori importanți pe piața mondială, cele două țări asigurând împreună puțin sub 30% din exporturile globale de grâu și peste 10% din exporturile mondiale de porumb.
Grâul, printre culturile aflate sub cea mai mare presiune
Grâul este considerat una dintre culturile cele mai vulnerabile la creșterea costurilor, inclusiv din cauza utilizării intensive a îngrășămintelor.
Oxford Economics estimează că prețul grâului ar putea crește cu 36% în ritm anual, ajungând la aproximativ 6,92 dolari/bushel în trimestrul al treilea din 2026.
Evoluția este importantă pentru consumatori, deoarece grâul reprezintă materia primă pentru numeroase produse alimentare, de la pâine și paste până la biscuiți și cereale pentru micul dejun.
Fructele și legumele s-ar putea scumpi cel mai repede
Impactul asupra consumatorilor nu va fi însă uniform. Pentru produsele proaspete, în special fructe și legume, efectele secetei și temperaturilor ridicate ar putea ajunge relativ rapid în prețurile de la raft.
Potrivit Oxford Economics, consumatorii ar putea începe să resimtă aceste scumpiri în aproximativ două-trei luni, ceea ce înseamnă că primele efecte ar putea deveni vizibile în octombrie-noiembrie 2026.
În cazul alimentelor procesate, transmiterea creșterilor de costuri este mai lentă, din cauza timpului necesar pentru recoltare, procesare și distribuție. Impactul maxim asupra prețurilor de consum este estimat la aproximativ șase-nouă luni, ceea ce ar putea însemna o presiune mai mare între februarie și mai 2027.
Scumpirile nu se vor reflecta automat integral la raft
Analiștii subliniază că indicele global al prețurilor alimentelor calculat de Oxford Economics urmărește în principal prețurile materiilor prime, astfel încât o creștere a acestuia nu înseamnă automat o majorare echivalentă a prețurilor din supermarketuri.
Totuși, presiunile asupra costurilor de producție și oferta mai redusă ar putea transmite treptat scumpirile de-a lungul lanțului alimentar.
În 2026, creșterea prognozată de 11,8% ar fi semnificativă, dar încă sub avansul de 14,2% înregistrat în 2022, când piața mondială a fost puternic afectată de consecințele pandemiei și de războiul din Ucraina.
