Agricultura modernă are un paradox: în timp ce cumpără milioane de tone de fertilizanți pentru a introduce nutrienți în sol, o parte dintre aceiași nutrienți există deja în fluxurile secundare ale fermelor zootehnice.
Iar în această perioadă, prețul îngrășămintelor minerale este unul usturător atât pentru fermieri, cât și pentru consumatorul final către care se transferă acest cost.
În aprilie 2026, fertilizanții azotați din UE erau cu 71% mai scumpi decât media din 2024, fiind importați în proporție de aprox. 30% la azot (N), 70% la fosfați și 40% la potasiu.
De asemenea, este de remarcat faptul că producerea industrială a îngrășămintelor minerale necesită multă energie, gazul natural determinând aprox. 70% din costurile producției de fertilizanți azotați, iar Europa este expusă simultan prețurilor energiei, importurilor și volatilității piețelor internaționale.
Este de la sine înțeles că valoarea apare atunci când nutrienții recuperați pot înlocui un input cumpărat ori pot susține fertilitatea terenului.
În septembrie 2026, o tonă de uree granulată cu 46% azot se tranzacționa pe piețe europene la aproximativ 600–650 de euro. Dar în fermele zootehnice există deja azot!
A fost absorbit inițial de plantele cultivate, a intrat în cerealele care au devenit furaj. O parte din azot a fost utilizată de organismul animalelor crescute în fermă, iar o parte se regăsește ulterior în dejecții.
Este adevărat că o tonă de uree nu este echivalentă cu o tonă de gunoi de pasăre, dar acesta furnizează și fosfor, potasiu, materie organică și alți nutrienți.
Așadar, pe lângă calcularea valorii nutrienților pe tonă, din punct de vedere economic, întrebarea este aproape inevitabilă: de ce ai cumpăra din nou tot azotul pentru următoarea cultură în loc să utilizezi la maximum din cel pe care îl ai deja și poate fi recuperat?
Iar cu cât mai multe verigi ale producției se află în același sistem, cu atât răspunsul devine mai concret.
În modelul integrat TRANSAVIA, unic în regiune, cu facilități proprii, de la bob la furculiță, resursa nu părăsește lanțul odată ce și-a îndeplinit prima funcție: cerealele cultivate de echipa Fermelor vegetale devin furaje de calitate în propria Fabrică de Nutrețuri Combinate pentru a hrănii puii din propriile ferme.
Gunoiul de fermă cu așternut păstrează nutrienții care se regăsesc ulterior în fertilizantul organic care revine pe terenurile de pe care a pornit. Se formează astfel o buclă, teren – cereale – furaj – fermă – fertilizant organic – teren, în care aceeași resursă poate crea valoare de mai multe ori.
Ca în orice sistem biologic, există reduceri pe parcurs, însă fiecare kilogram de nutrient păstrat în circuit înseamnă mai puțin nutrient care trebuie adus din exterior pentru a începe următorul ciclu.
Când ai un sistem eficient, gunoiul de pasăre cu așternut nu este „deșeu”, ci valoare
Azotul este doar o parte a poveștii, pentru că amestecul de dejecții de la puii de carne cu așternut furnizează și fosfor, potasiu și materie organică.
Valoarea acestui fertilizator natural vine din mai multe direcții: fosforul este esențial pentru procesele energetice ale plantei și pentru dezvoltarea rădăcinilor și formarea semințelor, potasiul participă la reglarea apei, activitatea enzimatică și răspunsul plantei la stres, iar materia organică aduce o valoare diferită: contribuie în timp la structura solului, la activitatea organismelor care trăiesc în el, la porozitate și la modul în care apa pătrunde și este păstrată în profil.
FAO arată că materia organică joacă un rol central în funcționarea solului, influențând proprietățile sale fizice, chimice și biologice.
În termeni economici, asta înseamnă că valoarea fertilizantului organic nu poate fi calculată doar prin prețul azotului pe care îl conține.
Ar trebui adăugată valoarea fosforului și potasiului recuperate, dar și un beneficiu mult mai greu de pus pe o factură: materia organică pe care fertilizanții minerali nu o înlocuiesc.
Amestecul de gunoi provenit de la puii de carne cu așternut mai are însă o particularitate importantă: este un material relativ uscat.
Spre deosebire de dejecțiile lichide sau foarte diluate, acesta este colectat împreună cu așternutul vegetal, ceea ce înseamnă că o proporție mai mare din masa transportată este substanță uscată și o proporție mai mică este apă.
În practică, asta înseamnă mai mulți nutrienți și mai multă materie organică transportate pentru aceeași cantitate de material, cu mai puține volume de manipulat, depozitat și transportat.
University of Georgia Extension arată că gunoiul de pasăre este, în general, un fertilizant organic relativ concentrat în azot, fosfor și potasiu, tocmai de aceea valoarea sa fertilizantă poate fi semnificativă.
Și reacția sa chimică poate fi favorabilă utilizării agricole: gunoiul de pasăre cu așternut nu este, în mod obișnuit, un material puternic acid, căci pH-ul său tinde să fie neutru spre alcalin, deși valorile diferă în funcție de așternut, furajare, umiditate, depozitare și procesul de descompunere.
Asta înseamnă că, spre deosebire de fertilizarea repetată cu anumite forme de azot mineral, care poate contribui în timp la acidifierea solului, aportul de gunoi de pasăre nu vine cu aceeași presiune acidifiantă și, în anumite soluri și condiții, poate chiar contribui la creșterea pH-ului.
Efectul nu este însă universal și tocmai de aceea analiza solului rămâne cea care decide doza și combinația potrivită de fertilizanți.
Privită astfel, valoarea recuperării devine mai mare decât suma nutrienților dintr-o analiză de laborator: dacă aceleași cantități de azot, fosfor și potasiu ar trebui aduse integral din fertilizanți minerali, ele ar presupune materii prime, energie pentru producție, procesare, transport și costuri de achiziție, la care se adaugă amprenta de mediu a producerii unor inputuri noi.
În cazul azotului, diferența este cu atât mai relevantă cu cât gazul natural reprezintă aproximativ 70% din costurile de producție ale fertilizanților azotați în Europa.
Recuperarea nutrienților existenți deja în fermă evită astfel o situație greu de justificat economic și ecologic: să tratezi ca pe o povară azotul, fosforul, potasiul și materia organică pe care le ai deja, pentru ca apoi să consumi energie și resurse și să plătești pentru a aduce din exterior o parte dintre aceleași elemente.
Într-un sistem integrat precum TRANSAVIA, eficiența vine tocmai din posibilitatea de a păstra cât mai mult din această valoare în circuit și de a o transforma, încă o dată, în recoltă.
Recuperarea nu înseamnă însă aplicare automată
Faptul că nutrienții există în ferma zootehnică nu înseamnă că terenul agricol trebuie să îi primească pe toți. Ecuația circulară funcționează numai dacă resursa este utilizată acolo unde este necesară și în cantitatea de care cultura poate beneficia.
De aceea, în cazul TRANSAVIA, fertilizarea este corelată cu analiza solului și cu planul culturilor. Compania utilizează inclusiv scanarea digitală a solului, prelevarea georeferențiată prin GPS și analizele de laborator pentru a determina nivelul nutrienților din teren.
Disponibilitatea gunoiului de pasăre cu așternut spune câtă resursă există, dar solul și cultura spun specialiștilor cât din ea are sens să fie folosită, în limita legală ce nu poate depăși 170 kg N/ha/an.
În plus, între fermele zootehnice și terenul agricol există o etapă importantă, care poate dura luni. Gunoiul de pasăre cu așternut nu este scos din hale și dus direct pe câmp, ci, conform Codului de Bune Practici Agricole, este transportat la sistemele de depozitare și compostare pe platforme betonate cu bazin de retenție pentru fracția lichidă sau alte soluții constructive durabile care asigură impermeabilitatea.
Depozitarea direct pe sol este interzisă, tocmai pentru ca nutrienții care dau valoare fertilizantului să nu devină, prin scurgeri sau infiltrare, o sursă de poluare a solului și a apelor.
Și timpul petrecut pe platformă este reglementat. Legislația dimensionează capacitatea de stocare în funcție de efectivele de animale, sistemul de creștere și, foarte important, perioada în care aplicarea pe teren este interzisă, la care se adaugă încă o lună.
În funcție de zona pedoclimatică, această fereastră de interdicție este de 115, 130 sau 140 de zile, ceea ce înseamnă că infrastructura trebuie să permită păstrarea în condiții controlate a materialului și atunci când câmpul nu îl poate primi.
Perioada de stocare nu este, însă, un timp mort între două operațiuni căci, pe platformă, materialul organic continuă să se transforme: microorganismele descompun compușii mai ușor degradabili, materialul se stabilizează progresiv, iar caracteristicile sale se modifică înainte de utilizarea agricolă.
În același timp, platforma impermeabilă și colectarea fracției lichide permit ca această transformare să aibă loc într-un spațiu controlat, reducând riscul ca nutrienții să ajungă unde nu sunt doriți.
Și aplicarea ține cont și de legislație și de condițiile meteorologice. În România, fertilizarea organică este interzisă în perioada rece, între 15 noiembrie și 10 martie în zonele de câmpie, 10 noiembrie și 20 martie în zonele de deal și 5 noiembrie și 25 martie în zonele montane.
Intervalele urmăresc perioada în care temperaturile scăzute reduc utilizarea nutrienților de către plante și sporesc riscul ca aceștia să fie pierduți în mediu. Înaintea aplicărilor, TRANSAVIA notifică UAT-urile pe raza cărora se află terenurile vizate, iar alegerea momentului ia în calcul și condițiile meteorologice.
În acest punct, circularitatea într-un sistem controlat de la bob la furculiță este mai sofisticată decât simpla idee de „a nu arunca”: o resursă este cu adevărat recuperată numai atunci când poate fi folosită eficient de următoarea verigă.
Pentru TRANSAVIA circularitatea se măsoară în cât de mult păstrezi cât mai mult din valoarea unui nutrient până în momentul în care solul și cultura îl pot folosi optim.
Cel mai scump azot poate fi cel pe care îl ai deja și îl pierzi
După ce fertilizantul organic ajunge pe teren, ecuația economică nu s-a încheiat. O parte din azot poate fi pierdută în atmosferă sub formă de amoniac înainte ca plantele să beneficieze de el.
De aceea, din perspectiva unei companii care își urmărește cu grijă profitabilitatea, este o pierdere aproape absurdă: ai cultivat planta care a absorbit azotul, ai recoltat-o, ai transformat-o în furaj, ai gestionat fertilizantul organic rezultat, l-ai transportat pe teren și apoi lași o parte din nutrient să plece în aer înainte să înceapă următorul ciclu.
Din acest motiv, cele mai bune tehnici disponibile la nivel european (BAT) pentru fermele avicole și de porci intensive prevăd, acolo unde tehnica este aplicabilă, încorporarea în sol trebuie făcută cât mai repede posibil după împrăștiere, obligatoriu în maxim 24 de ore.
Astfel, pentru TRANSAVIA aceeași operațiune produce simultan trei câștiguri: păstrează mai mult azot pentru cultură, reduce emisiile de amoniac și scurtează perioada în care poate fi perceput, punctual, mirosul familiar asociat fertilizării organice.
Circularitatea are valoare și în afara contabilității fermei
Există un motiv pentru care recuperarea nutrienților a devenit o temă europeană, nu doar una agricolă. Uniunea Europeană caută explicit modalități prin care nutrienții proveniți din dejecțiile animaliere să poată înlocui, în condiții controlate, o parte din fertilizanții minerali și să reducă dependența de importuri.
În februarie 2026, Comisia Europeană a adoptat inclusiv noi măsuri pentru utilizarea anumitor fertilizanți recuperați din gunoiul de grajd, descriind inițiativa drept o modalitate de a „închide circuitul nutrienților” și de a diminua dependența fermierilor europeni de fertilizanții importați.
Logica este simplă: dacă azotul, fosforul și potasiul care există deja în agricultură sunt utilizați din nou, este nevoie de mai puține resurse noi pentru a furniza aceeași cantitate de nutrienți culturilor.
În același timp, gestionarea corectă este esențială tocmai pentru ca beneficiul circularității să nu fie anulat prin pierderi de azot în aer sau de nutrienți în apă.
În cazul TRANSAVIA, mai apare însă o particularitate: beneficiarul următoarei recolte este tot sistemul care a furnizat fertilizantul organic. Cerealele obținute pe terenurile companiei se întorc în fabrica de nutrețuri, unde devin ingrediente pentru furajele puilor din propriile ferme.
Calitatea și constanța materiilor prime vegetale contează astfel într-un lanț în care compania controlează hrana puilor, creșterea armonioasă a păsărilor și calitatea constantă a cărnii de pui TRANSAVIA care ajunge zilnic la milioane de consumatori din România și pe piețele externe.
În concluzie, un nutrient recuperat produce mai mult decât economia prețului unui fertilizant: ajută solul să continue să producă, reduce presiunea asupra inputurilor cumpărate, păstrează o resursă în circuitul natural necesar sănătății solului și contribuie la continuitatea materiilor prime din care este formulată hrana de calitate a păsărilor din propriile ferme.
Pentru TRANSAVIA, economia, protecția mediului și calitatea producției alimentare nu sunt trei obiective separate, ci depind, în bună măsură, de cât de eficient circulă aceleași resurse prin sistem.
Poate că aceasta este și cea mai concretă definiție a economiei circulare în agricultură: nu ceea ce o fermă declară că reciclează, ci de câte ori reușește să creeze valoare din aceeași resursă înainte de a avea nevoie de una nouă.
De reținut:
De ce împrăștie TRANSAVIA gunoi de pasăre cu așternut pe terenurile agricole? Pentru că gunoiul de pasăre cu așternut nu este doar un material de eliminat, ci conține azot, fosfor, potasiu și materie organică. Valorificat agronomic, o parte dintre nutrienții proveniți din furaje poate reveni în sol și poate contribui la următoarele culturi.
Fertilizantul organic este aplicat pur și simplu pe câmp? Nu. Potrivit celor mai bune practici și tehnici, BAT, TRANSAVIA utilizează infrastructură pentru depozitare și compostare, realizează analize agrochimice și planuri de fertilizare și stabilește cantitățile în funcție de sol, cultură și limitele legale.
De ce uneori fertilizarea organică e însoțită de familiarul miros „de țară”? Aplicarea fertilizanților organici poate produce temporar miros. Tocmai de aceea contează modul în care este făcută lucrarea. TRANSAVIA respectă perioadele legale de aplicare, notifică UAT-urile înaintea lucrărilor și condițiile meteorologice și încorporarea rapidă în sol acolo unde tehnica este aplicabilă.
Care este întrebarea relevantă când se face fertilizare organică pe un teren agricol? Pe lângă „de ce se pune gunoi pe câmp?”, realizându-se reciclarea nutrienților prin fertilizare organică, întrebarea importantă este cum este făcută.
În cazul TRANSAVIA, nutrienții sunt valorificați responsabil: sunt respectate perioadele de aplicare, regulile de depozitare și modul de aplicare, doza este stabilită în funcție de sol și cultură și se limitează pierderile prin încorporare cât mai rapidă posibil.
Resurse:
- Bot, Alexandra; Benites, José (2005), The Importance of Soil Organic Matter: Key to Drought-Resistant Soil and Sustained Food Production, FAO Soils Bulletin No. 80, Rome: Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), ISBN 92-5-105366-9, disponibil la: https://www.fao.org/4/a0100e/a0100e00.htm.
- Bursa Roma, Urea 46%, granulare, comprensivo contributo per la sicurezza alimentare 2%, in sacconi, septembrie 2026, disponbil la: https://www.agrimercati.it/borsa-roma/urea-46-granulare-comprensivo-contributo-per-la-sicurezza-alimentare-2-in-sacconi.
- Comisia Europeană, Document 32017D0302, Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor [notificată cu numărul C(2017) 688] (Text cu relevanță pentru SEE. ), C/2017/0688, 21.02.2017, disponbil la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32017D0302.
- Comisia Europeană, Ensuring availability and affordability of fertilisers, 2026, disponibil la: https://agriculture.ec.europa.eu/common-agricultural-policy/agri-food-supply-chain/ensuring-availability-and-affordability-fertilisers_en.
- Comisia Europeană, EU reduces farmers’ dependency on imported fertilisers with new rules enabling the use of RENURE, 09 februarie 2026, disponibil la: https://environment.ec.europa.eu/news/fresh-measures-reduce-farmers-dependency-imported-fertilisers-2026-02-09_en.
- Gaskin, Julia W. și Harris, Glendon H., Poultry Litter Application on Pastures and Hayfields, University of Georgia, College of Agricultural & Environmental Sciences, disponibil la: https://fieldreport.caes.uga.edu/publications/B1330/poultry-litter-application-on-pastures-and-hayfields/.
