Apicultura din județul Gorj a avut în 2026 un an mai bun din punct de vedere al producției, după doi ani considerați dezastruoși de apicultori.
Totuși, revenirea producției vine cu o nouă dificultate: lipsa pieței de desfacere pentru mierea românească, în contextul importurilor de miere din afara Uniunii Europene la prețuri mai mici.
Potrivit vicepreședintelui Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) Gorj, Ionuț Pîrvan, producția din acest an a fost relativ bună, însă nu poate fi considerată una excepțională.
„În anul 2026, producția de miere la nivelul județului Gorj a fost relativ bună. Nu putem discuta de un an excepțional, dar a fost un an cu o producție bună, comparativ cu anii anteriori, 2024 și 2025, care au fost dezastruoși”, a declarat Ionuț Pîrvan.
Mierea importată pune presiune pe apicultorii români
Deși producția a revenit, apicultorii spun că întâmpină dificultăți în comercializarea mierii. Potrivit reprezentantului ACA Gorj, importurile din țări precum Argentina, China și Brazilia exercită presiune asupra prețurilor de pe piața europeană.
„Partea bună este că s-a făcut miere, partea mai puțin bună este că în continuare apicultura din județul nostru și nu numai se confruntă cu lipsa pieței de desfacere”, a explicat acesta.
În opinia sa, prețurile mierii importate sunt mult sub nivelul costurilor de producție ale apicultorilor români, ceea ce face dificilă valorificarea producției autohtone.
„Mierea în școli”, soluție pentru deblocarea pieței
Una dintre soluțiile propuse de apicultori este aplicarea programului „Mierea în școli”, care, potrivit lui Ionuț Pîrvan, este prevăzut de legislație de aproape două decenii, dar nu a fost pus în practică.
Măsura ar presupune acordarea lunară a unui borcan de 400 de grame de miere pentru fiecare elev.
„Cât de cât ar mai relaxa piața, apicultorii români nemaifiind nevoiți să stea cu mierea pe stoc”, a spus vicepreședintele ACA Gorj.
Sprijinul de 15 euro pe familia de albine nu a fost pus în aplicare
O altă nemulțumire a apicultorilor vizează măsura legislativă care prevede acordarea unui sprijin de 15 euro pentru fiecare familie de albine.
Potrivit lui Pîrvan, actul normativ a fost promulgat și publicat în Monitorul Oficial, însă aplicarea sprijinului a fost blocată după un aviz negativ din partea Comisiei Europene, pe motiv că măsura nu ar fi conformă cu legislația europeană.
Sprijinul ar fi fost calculat în funcție de familiile de albine identificate și declarate cu cod de stupină până la sfârșitul anului 2025.
„Un fel de sprijin care să compenseze oarecum anii anteriori în care nu a existat producție, iar apicultorii au fost nevoiți să susțină această activitate din fonduri proprii”, a explicat reprezentantul ACA Gorj.
Potrivit acestuia, un astfel de ajutor ar fi contribuit și la acoperirea unei părți din costurile de producție și ar fi reprezentat o recunoaștere a rolului albinelor în menținerea biodiversității.
Mierea de salcâm și mierea de mană, cele mai apreciate
În Gorj, mierea de salcâm și mierea de mană sunt printre cele mai apreciate sortimente. Prețurile se situează între 40 și 55 de lei pe kilogram, în timp ce mierea polifloră se vinde cu aproximativ 30–40 de lei/kg.
În 2026, efectivele de familii de albine s-au refăcut comparativ cu anii anteriori, pe fondul condițiilor de producție mai favorabile.
În județ sunt înregistrați cu cod de stupină aproximativ 900 de apicultori, care dețin în total circa 50.000 de familii de albine.
Producția medie de miere obținută în acest an este estimată la aproximativ 10–15 kilograme pe familia de albine.
Apicultorii cer stimularea consumului de miere
Reprezentantul ACA Gorj subliniază și importanța creșterii consumului de miere pe piața internă.
„Consumul de miere este foarte important, este un foarte bun energizant și vitaminizant natural pentru organism și nu numai în sezonul rece, ci tot timpul anului”, a mai declarat Ionuț Pîrvan.
Pentru apicultorii din Gorj, 2026 a adus astfel o îmbunătățire a producției după doi ani dificili, însă valorificarea mierii rămâne una dintre principalele provocări ale sectorului.
