Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) solicită autorităţilor evaluarea de urgenţă a pagubelor provocate de seceta pedologică şi hidrologică severă din vestul României şi adoptarea unui pachet de măsuri adecvat exploataţiilor afectate, avertizând că pierderile înregistrate afectează capacitatea fermierilor de a finanţa lucrările pentru anul agricol.
Potrivit informaţiilor transmise de organizaţiile membre şi de fermierii din judeţele Arad, Bihor, Caraş-Severin, Timiş şi Satu Mare, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înfiinţate în toamna anului 2025, cât şi culturile de primăvară din 2026.
AAC susţine că nu este vorba despre pierderi punctuale, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol.
„AAC consideră că sprijinirea fermierilor afectaţi de secetă trebuie aşezată pe un principiu real de solidaritate între regiunile agricole ale României. În anii în care seceta a lovit cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia şi Dobrogea, fermierii din Banat şi Crişana au susţinut acordarea despăgubirilor pentru exploataţiile calamitate.
În anul 2026, când fenomenul afectează sever vestul ţării, acelaşi principiu trebuie aplicat şi fermierilor din judeţele afectate. Seceta nu poate fi tratată diferit în funcţie de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiţii egale, transparente şi nediscriminatorii”, se arată într-un comunicat al organizaţiei transmis marţi.
Organizaţia atrage atenţia că situaţia afectează capacitatea fermierilor de a achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda şi obligaţiile fiscale şi le limitează posibilitatea de a finanţa lucrările pentru anul agricol următor.
În lipsa unor măsuri aplicate la timp, efectele s-ar putea resimţi şi în 2027, inclusiv asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali şi securităţii alimentare.
Problemele semnalate de organizaţie vizează afectarea cumulată a culturilor de toamnă şi de primăvară, epuizarea rezervei de apă din sol şi limitarea posibilităţilor de irigare în zonele în care infrastructura este insuficientă sau sursele de apă au debite reduse.
De asemenea, AAC reclamă dificultatea asigurării resurselor necesare pentru lucrările şi însămânţările din toamna anului 2026, reducerea producţiei de furaje şi deteriorarea păşunilor şi fâneţelor, cu impact asupra sectorului zootehnic, precum şi blocarea fluxului de numerar al exploataţiilor şi creşterea riscului de neplată faţă de bănci, societăţi de leasing, furnizori de inputuri, proprietari de terenuri şi bugetul de stat.
AAC subliniază că amploarea fenomenului trebuie stabilită pe baza datelor transmise de fermieri, a evaluărilor realizate în teren şi a informaţiilor agrometeorologice.
În acest context, organizaţia solicită evaluarea şi centralizarea urgentă a pagubelor de către MADR, prin inventarierea suprafeţelor afectate şi a pierderilor înregistrate.
„Evaluarea trebuie realizată distinct pentru culturile de toamnă, culturile de primăvară, păşuni, fâneţe şi sectorul zootehnic, astfel încât datele centralizate să reflecte situaţia reală din fiecare judeţ afectat”, susţin reprezentanţii AAC.
Organizaţia cere, totodată, constatarea rapidă şi unitară a pagubelor, prin organizarea predictibilă a activităţii comisiilor judeţene şi suplimentarea acestora acolo unde volumul solicitărilor o impune.
„MADR trebuie să informeze fermierii, în timp util, asupra termenelor, documentelor şi obligaţiilor procedurale pentru depunerea înştiinţărilor de calamitate şi să se asigure că verificările în teren se realizează înainte de recoltarea sau desfiinţarea culturilor afectate”, subliniază AAC.
O altă solicitare vizează instituirea unei scheme naţionale de despăgubire pentru seceta din 2026, aplicabilă tuturor fermierilor cu pierderi confirmate, indiferent de regiune. Măsura trebuie să includă culturile de toamnă şi de primăvară, iar sprijinul să fie proporţional cu gradul de afectare şi să ţină cont de situaţiile în care aceeaşi exploataţie a înregistrat pierderi la ambele categorii de culturi.
„Pentru fermele calamitate, despăgubirea nu este doar o reparaţie financiară, ci o condiţie pentru achitarea obligaţiilor curente şi pregătirea campaniilor din toamna anului 2026 şi primăvara anului 2027. Criteriile de eligibilitate, culturile incluse, pragul minim de afectare şi calendarul plăţilor trebuie stabilite în consultare cu organizaţiile reprezentative ale fermierilor, astfel încât fondurile să ajungă la timp acolo unde pierderile au fost dovedite”, menţionează reprezentanţii AAC.
Organizaţia mai solicită măsuri pentru menţinerea lichidităţii fermierilor, menţionând că este necesar un dialog cu Ministerul Finanţelor, instituţiile de credit, societăţile de leasing şi ceilalţi parteneri financiari, pentru identificarea unor opţiuni aplicabile fermelor calamitate, inclusiv reeşalonări, restructurări sau perioade de graţie, acolo unde cadrul legal şi contractual permite.
În acelaşi timp, AAC solicită clarificarea modului de aplicare a circumstanţelor excepţionale şi a documentelor justificative necesare pentru dovedirea pagubelor, astfel încât fermierii afectaţi să nu piardă plăţi, angajamente sau alte drepturi „din cauza unor situaţii obiective, independente de voinţa lor”.
Totodată, organizaţia cere Guvernului să evalueze cu prioritate instrumentele europene care pot fi mobilizate pentru sprijinirea fermierilor afectaţi, inclusiv rezerva pentru agricultură şi flexibilităţile prevăzute în Planul Strategic PAC, dar să analizeze şi condiţiile legale pentru declararea stării de alertă.
„Dacă evaluările oficiale confirmă amploarea fenomenului şi extinderea sa la nivelul mai multor judeţe, apreciem că Guvernul şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă trebuie să analizeze îndeplinirea condiţiilor legale pentru declararea stării de alertă. O astfel de analiză este necesară pentru activarea măsurilor temporare care pot limita efectele economice şi sociale ale secetei asupra fermierilor şi comunităţilor rurale. Seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, iar pentru seceta pedologică MADR are rol principal”, subliniază organizaţia.
Nu în ultimul rând, AAC solicită convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu organizaţiile membre şi cu reprezentanţii fermierilor din judeţele afectate, pentru prezentarea datelor din teren şi stabilirea calendarului de evaluare, a surselor de finanţare şi a condiţiilor schemei de despăgubire.
„Criza actuală confirmă nevoia unui instrument naţional, funcţional şi predictibil de gestionare integrată a riscurilor agricole. Sumele corespunzătoare procentului de 3% reţinut din plăţile directe PAC trebuie să stea la baza unui mecanism real de protecţie, în condiţiile în care intervenţia DR-32 rămâne incertă.
Totodată, este necesară lansarea intervenţiei DR-31 – contribuţii financiare la plata primelor de asigurare. Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecţie a fermierilor în faţa riscurilor climatice. Din acest motiv, solicităm reluarea de urgenţă a dialogului cu organizaţiile reprezentative şi prezentarea unui calendar clar pentru definitivarea, finanţarea şi operaţionalizarea acestor intervenţii”, au mai transmis reprezentanţii organizaţiei în comunicat.
