România riscă o reducere a finanţării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, care ar putea ajunge, într-un scenariu extins, la aproximativ 6,5 miliarde de euro în următorul exerciţiu financiar, arată estimările Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), publicate miercuri.
Organizaţia anunţă lansarea pe website-ul propriu a unei pagini dedicate viitorului Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034, cu date şi estimări privind impactul reducerilor bugetare asupra agriculturii, economiei rurale şi securităţii alimentare a României.
Astfel, potrivit estimărilor AAC, România riscă o reducere a finanţării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, care ar putea ajunge, într-un scenariu extins, la aproximativ 6,5 miliarde de euro în următorul exerciţiu financiar.
Mai mult, efectele pot depăşi sectorul agricol: între 825 de milioane de euro şi un miliard de euro anual ar putea să nu mai circule în economiile locale, iar între 10.000 şi 13.000 de locuri de muncă ar putea fi expuse riscului de a dispărea.
Reprezentanţii Alianţei menţionează, totodată, că în România plata ar putea coborî spre 110 euro/hectar, faţă de media actuală de 221 de euro/hectar, plata maximă posibilă incluzând sprijinul cuplat şi toate ecoschemele, şi faţă de nivelul de 241 de euro/hectar, cât ar fi trebuit să fie la o convergenţă externă de 100%, conform obligaţiilor asumate de către UE la aderarea României.
„Se poate ajunge la o reducere cu 50% a bugetului pentru subvenţii prin Pilonul I – APIA şi o reducere drastică a bugetului pentru investiţii prin Pilonul II – AFIR. Consecinţele ne privesc pe toţi. Agricultura înseamnă hrană, locuri de muncă, investiţii, activitate economică în comunităţile rurale şi materie primă pentru industria alimentară.
O finanţare mai redusă poate afecta capacitatea fermierilor şi cooperativelor de a produce, de a investi şi de a face faţă secetei, costurilor ridicate şi concurenţei externe. În final, miza este şi capacitatea României de a-şi asigura o producţie agroalimentară competitivă”, susţine AAC.
Specialiştii au avertizat asupra acestor riscuri încă din iulie 2025, prin adrese oficiale, informări de presă, scrisori deschise şi demersuri la nivel naţional şi european.
Lansarea acestei pagini continuă efortul de a aduce în atenţia publică datele şi implicaţiile negocierilor, înainte ca deciziile să fie definitive.
„Alianţa susţine un buget PAC distinct, adecvat şi predictibil, de minimum 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene pentru 2028-2034, unde să fie obligatorie utilizarea a 15% pentru Agricultură şi de asemenea, 2/3 din alocările pentru revizuirea MFF la mijlocul cadrului financiar, să fie cuprinse în bugetul alocat PAC şi folosite în interesul fermierilor şi cooperativelor agricole, atât pentru susţinerea veniturilor, cât şi pentru investiţii şi dezvoltare rurală.
Este important ca fermierii, autorităţile şi întreaga populaţie a României, să înţeleagă de acum ce se negociază şi ce consecinţe pot exista. După stabilirea bugetului european, posibilităţile de a corecta deciziile şi de a recupera finanţarea pierdută vor fi mult mai limitate. Viitorul agriculturii nu poate fi tratat ca o problemă exclusiv a fermierilor, pentru că efectele se răsfrâng asupra întregii economii şi asupra fiecărui consumator”, se precizează în comunicat.
