Portul românesc Constanța a devenit un hub logistic alternativ esențial pentru exporturile agricole ale Ucrainei, iar dezvoltarea acestui coridor, extinderea capacităților logistice și sprijinirea fermierilor ucraineni reprezintă priorități importante în cooperarea dintre Ucraina și România.
Aceste subiecte au fost discutate în cadrul unei întrevederi dintre ministrul Agriculturii și Alimentației al Ucrainei, Taras Vîsoțki, adjunctul ministrului Denis Bașlîk și ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina, Alexandru Victor Micula.
Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii de la Kiev, din cauza restricțiilor privind funcționarea principalelor rute maritime de export, până la începutul lunii noiembrie capacitățile de depozitare a cerealelor din Ucraina, cu o capacitate totală de aproape 59 milioane de tone, ar putea fi complet ocupate.
Până la sfârșitul toamnei, deficitul de spații de depozitare ar putea ajunge la aproximativ 11 milioane de tone.
În aceste condiții, portul Constanța devine o rută alternativă importantă pentru transportul cerealelor ucrainene către nave maritime de mare tonaj și exportul ulterior pe piețele internaționale.
„Atacurile sistematice ale Rusiei asupra infrastructurii portuare și sectorului agricol al Ucrainei reprezintă o lovitură directă pentru securitatea alimentară globală și stabilitatea comerțului regional. Ne confruntăm cu o situație critică, în care capacitățile de depozitare se umplu rapid, iar posibilitățile de export sunt limitate. Pentru noi este esențial să păstrăm recolta și să asigurăm rute alternative stabile de export. Contăm pe sprijinul partenerilor români”, a declarat Taras Vîsoțki.
România a sprijinit și anterior exporturile de cereale ucrainene. La sfârșitul anului 2023, prin inițiativa Uniunii Europene „Culoarele solidarității”, tranzitul prin România a ajuns la 4 milioane de tone lunar, dintre care până la 2,8 milioane de tone reprezentau exporturi agricole ucrainene. Aproximativ 70% din aceste volume erau transportate pe cale feroviară și rutieră direct către portul Constanța.
Pentru restabilirea și creșterea acestor volume, părțile au convenit intensificarea cooperării în mai multe direcții.
Printre măsurile discutate se numără:
- creșterea numărului punctelor de trecere la frontiera ucraineano-română;
- extinderea capacităților de control fitosanitar și veterinar;
- trecerea serviciilor responsabile la regim de lucru permanent;
- utilizarea mai eficientă a transbordării pe radă, cu implicarea macaralelor plutitoare în portul Constanța.
Totodată, oficialii au remarcat că coridorul logistic dunărean rămâne expus atacurilor rusești. Rusia continuă să vizeze porturile dunărene, infrastructura energetică și silozurile, ceea ce creează riscuri suplimentare pentru exporturile agricole.
În acest context, România, împreună cu Bulgaria și Turcia, consolidează măsurile pentru siguranța navigației și escortarea navelor civile către Canalul Sulina și porturile dunărene.
Un alt subiect abordat în cadrul discuțiilor a fost sprijinul financiar pentru producătorii agricoli ucraineni. Potrivit lui Taras Vîsoțki, o soluție mai eficientă ar fi asigurarea unor credite accesibile pentru fermieri, care să permită finanțarea capitalului circulant până la momentul valorificării producției la prețuri avantajoase.
Partea română și-a reconfirmat disponibilitatea de a susține inițiativele Ucrainei și de a colabora pentru atragerea finanțărilor necesare din partea Comisiei Europene, precum și pentru dezvoltarea în continuare a cooperării bilaterale.
F. Bine!