Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a elaborat un act normativ care modifică şi aduce în actualitate modul în care trebuie acţionat pentru a proteja pădurile României de dăunători, informează MMAP printr-un comunicat.
Potrivit sursei citate, prin noul act normativ protecţia pădurilor intră într-o etapă mai modernă şi mai riguroasă datorită noilor norme tehnice care aduc reguli mai clare de monitorizare, raportare, prevenire şi intervenţie faţă de vechiul Ordin 454/2003.
„A fost publicat, marţi, în Monitorul Oficial, Ordinul de Ministru care modifică şi aduce, practic, în actualitate modul în care trebuie acţionat pentru a proteja pădurile României de dăunători. Noile reglementări aduc mai multă claritate, responsabilitate şi eficienţă în protejarea pădurilor. Trecem de la o abordare reactivă, la un management proactiv, digitalizat.
Pe baza unor date biologice, ecologice, climatice etc. se poate anticipa evoluţia unor factori dăunători şi, astfel, se pot adopta măsuri specifice de control a acestora. Este un moment crucial pentru pădurile din ţara noastră.
Aveam nevoie de aceste actualizări, pentru că efectele schimbărilor climatice sunt, din păcate, din ce în ce mai prezente, iar o pădure sănătoasă reprezintă o garanţie pentru o viaţă sănătoasă a oamenilor”, a declarat ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor Diana-Anda Buzoianu, citată în comunicat.
Comunicatul subliniază că protejarea pădurilor împotriva factorilor biotici şi abiotici a devenit o prioritate, în contextul schimbărilor climatice care intensifică fenomenele meteorologice extreme şi riscul apariţiei unor specii invazive.
Dezechilibrarea ecosistemului forestier afectează vitalitatea arborilor, impunând integrarea măsurilor de protecţie în ansamblul lucrărilor de gospodărire a pădurilor. Cunoaşterea aprofundată a factorilor vătămători permite adoptarea unor măsuri oportune de prevenire şi combatere.
Noile Norme tehnice pentru protecţia pădurilor (la elaborarea cărora au contribuit profesori de la universităţi de profil din Suceava, Braşov şi Bucureşti) stabilesc cadrul tehnic şi juridic referitor la măsurile de protecţie a pădurilor împotriva factorilor vătămători.
Principalii factori vătămători din pădurile României sunt de natură biotică-agenţi fitopatogeni, organisme nevertebrate şi vertebrate, şi abiotică – vânt, depuneri de zăpadă/gheaţă, temperaturi extreme, secetă, inundaţii, poluare.
Semnalarea apariţiei/evoluţiei factorilor vătămători reprezintă acţiunea prin care pădurarul titular de canton informează conducerea structurii silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice despre apariţia sau evoluţia unor factori vătămători în suprafeţele de fond forestier naţional sau de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional, pentru care se asigură administrarea sau servicii silvice, după caz.
Semnalarea poate fi făcută şi de restul personalului silvic în timpul desfăşurării altor activităţi tehnice în teren.
Noile reglementări aduc o serie de schimbări, printre care:
- raportare rapidă – apariţia factorilor vătămători şi efectele produse de aceştia trebuie semnalate în maximum 24 de ore şi urmărite periodic;
- localizare GPS – focarele şi suprafeţele afectate sunt identificate precis, pentru intervenţii mai eficiente; evaluare unitară a pagubelor – folosind grade clare de infestare, infectare şi vătămare;
- monitorizare dedicată pentru gândacii de scoarţă – cu evidenţe speciale, hărţi şi planuri tehnice de intervenţie;
- adaptare la riscurile climatice – seceta, furtunile, zăpada, temperaturile extreme şi speciile invazive sunt integrate în monitorizare şi planificare;
- măsuri integrate de protecţie – prevenirea şi combaterea se fac diferenţiat, prin metode silviculturale, biologice, mecanice şi chimice;
- digitalizare şi trasabilitate – sunt introduse formulare noi, raportări clare şi un sistem informatic pentru gestionarea protecţiei pădurilor;
- definire mai riguroasă a factorilor vătămători – aceştia sunt prezentaţi mai detaliat, iar speciile protejate prin legislaţia europeană şi naţională nu mai sunt tratate ca „dăunători”.
„Toţi proprietarii şi/sau administratorii de terenuri din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional au obligaţia de a aplica măsurile de protecţie a pădurilor, în scopul de a asigura o stare de sănătate corespunzătoare a culturilor şi arboretelor.
Anual, ocoalele silvice au obligaţia de a întocmi un raport privind starea de sănătate a pădurilor, pe care îl transmit gărzilor forestiere până cel târziu la data de 15 februarie a anului următor.
Gărzile forestiere vor întocmi un raport privind starea de sănătate a pădurilor pentru fiecare judeţ arondat, care va fi trimis gărzii forestiere naţionale până cel târziu la data de 15 martie. Garda Forestieră Naţională va întocmi, la rândul său, anual, raportul privind starea pădurilor României.
Prevederile Normelor privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor se detaliază în Ghidul privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor”, se mai precizează în comunicat.
