Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) solicită Guvernului României adoptarea urgentă a unui Plan naţional de acţiune coerent şi eficient destinat reducerii impactului economic şi social generat de creşterea preţului motorinei.
„Stocurile comerciale de ţiţei şi motorină se reduc rapid. Strâmtoarea Ormuz este blocată. Ţările din Golf îşi opresc producţia. OPEC nu are cum să compenseze, pentru că în mare parte ţiţeiul suplimentar ar veni tot din aceeaşi regiune aflată acum în blocaj.
Iar mult invocatele „stocuri strategice” pe hârtie arată bine, în practică sunt relativ greu de folosit într-o criză reală şi prelungită. Problema este că, peste această criză reală, vine şi un val de decizii politice hazardate care pot transforma o situaţie dificilă într-un dezastru economic. Se vorbeşte despre plafonarea preţurilor la produsele petroliere.
Este una dintre cele mai proaste idei posibile. Oriunde s-a aplicat, rezultatul a fost acelaşi: dispariţia produsului de pe piaţă. Nu preţuri mai mici, ci benzinării fără combustibil. În două săptămâni penuria ar începe să se arate în benzinăriile din România.
Se discută despre folosirea stocurilor strategice pentru a scădea preţurile şi reducerea importurilor. Este o decizie extrem de periculoasă. Stocurile strategice există pentru situaţii de urgenţă, nu pentru cosmetizarea preţurilor la pompă.
Dacă le consumi acum, într-un moment de instabilitate globală, îţi distrugi singur ultima plasă de siguranţă”, avertizează preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă.
În viziunea specialistului, „chiar dacă ai elimina complet accizele, impactul tot ar fi mai mare decât preţul din anul 2025”.
Ni se spune că „preţurile la combustibili au crescut doar puţin”. Ni se spune că „plafonarea preţului la gaze va proteja cetăţeanul”. Ni se promite că „vom accelera exploatările din Marea Neagră şi vom deveni independenţi”.
Toate acestea sunt poveşti despre altceva decât motorina şi sunt despre viitor, spuse într-un moment în care problema este prezentul.
„Realitatea este simplă şi brutală, dacă dinamica actuală continuă, România intră într-o perioadă de presiune economică severă. Iar combinaţia dintre şocul energetic global şi reflexele populiste ale guvernării poate transforma rapid o criză de preţ într-o criză de aprovizionare. Nu suntem încă acolo. Dar, dacă deciziile rămân la nivelul actual de superficialitate, ne îndreptăm direct spre acel punct”, susţine Chisăliţă.
Potrivit sursei citate, creşterea accelerată a costurilor la combustibili, în special a motorinei, are efecte directe asupra economiei naţionale, influenţând costurile de transport, preţurile bunurilor şi serviciilor, precum şi stabilitatea financiară a unor sectoare economice.
Astfel, transportatorii, producătorii agricoli, operatorii logistici şi, în final, consumatorii resimt deja aceste presiuni.
„În acest context, considerăm că este necesară intervenţia strategică şi coordonată autorităţilor publice, care să includă măsuri imediate, dar şi soluţii pe termen mediu şi lung pentru diminuarea vulnerabilităţilor economice generate de fluctuaţiile preţurilor la carburanţi.
Ţinând cont de situaţia grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a preţului şi nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într o fază de criză), ci compensarea ţintită pentru activităţile cu efect sistemic.
În sprijinul acestui demers, AEI înaintează Guvernul României un Proiect de Plan Naţional de Acţiune care propune un set de măsuri concrete, menite să: reducă impactul creşterii preţului motorinei asupra economiei; sprijine sectoarele economice cele mai afectate; stabilizeze costurile de transport şi lanţurile de aprovizionare; accelereze adoptarea unor soluţii energetice şi tehnologice alternative, sustenabile”, menţionează şeful AEI.
Propunerile incluse în proiectul de plan au fost elaborat în urma analizei situaţiei actuale din piaţa energiei şi a impactului economic asupra sectoarelor productive, având ca obiectiv protejarea competitivităţii economiei româneşti şi reducerea presiunii asupra consumatorilor.
Ca măsură imediată (de luat în maximum trei zile) este activarea comandamentului energetic, prin constituirea unui grup operativ interministerial coordonat de Guvern, cu participarea Ministerului Energiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Agriculturii, Consiliului Concurenţei, ANAF, Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi a altor entităţi.
Grupul va realiza monitorizare zilnică a preţului carburanţilor diesel ARA, preţului petrolului Brent, stocurilor comerciale şi strategice, marjelor de distribuţie şi preţului mediu naţional la pompă. Ulterior, se publică raport zilnic de transparenţă energetică pentru prevenirea comportamentelor speculative şi a panicii.
O altă propunere se referă la aplicarea de mecanisme temporare pentru transportul rutier de marfă, transportul public, agricultură, distribuţia alimentară, serviciile de urgenţă şi operatorii de utilităţi, iar măsurile includ: accelerarea rambursării accizei pentru transportatori, extinderea temporară a schemei de compensare pentru motorină şi reducerea întârzierilor administrative în plăţi.
De asemenea, pe termen scurt (1-12 săptămâni), este menţionată instituirea unei scheme temporară de sprijin pentru operatori de transport urban, transport judeţean şi transport feroviar regional, cu scopul menţinerii tarifelor pentru populaţie şi reducerea presiunii asupra transportului rutier individual.
În plus, implementarea mecanismului de sprijin pentru fermieri, transportul produselor agricole şi logistica alimentară pentru evitarea transferului rapid al costurilor în preţurile alimentelor.
Conform documentului AEI, autorităţile trebuie să monitorizeze piaţa combustibililor, iar Consiliul Concurenţei va fi responsabil cu realizarea unei analize rapide privind evoluţia marjelor, comportamentele potenţial anticoncurenţiale şi transmiterea corectă a preţurilor internaţionale.
„Rezervele strategice de petrol şi produse petroliere pot fi utilizate doar în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi fizice de aprovizionare, nu exclusiv pentru stabilizarea preţului. Utilizarea acestora se face în coordonare cu mecanismele europene de securitate energetică”, notează sursa citată.
Ca măsuri structurale (6-24 luni), asociaţia de profil subliniază: creşterea transportului de marfă pe calea ferată, accelerarea electrificării transportului public urban, modernizarea flotelor de transport comercial, creşterea eficienţei logistice şi reducerea kilometrilor fără încărcătură, precum şi dezvoltarea combustibililor alternativi în transport.
AEI precizează că aplicarea planului propus va contribui la reducerea impactului creşterii combustibililor asupra inflaţiei, protejarea competitivităţii economiei româneşti, menţinerea stabilităţii lanţurilor logistice şi alimentare, respectiv creşterea rezilienţei energetice a României.
„Având în vedere volatilitatea pieţelor energetice internaţionale, Guvernul României trebuie să adopte un set coerent de măsuri pentru protejarea economiei şi populaţiei, menţinând în acelaşi timp funcţionarea pieţei şi securitatea aprovizionării cu combustibil. Implementarea planului se realizează etapizat şi va fi ajustată în funcţie de evoluţia pieţelor energetice internaţionale”, se arată în comunicat.
Organizaţia susţine că, în situaţia în care motorina va depăşi pragul de 10 lei/litru, este nevoie să se treacă la un plan criză – „Plan pentru gestionare crizei energetice şi logistice” – prin măsuri fiscale de reducere a presiunii pentru toţi consumatorii de combustibili.
