Piața soiei de la Chicago a înregistrat o creștere puternică după mesajele publice ale președintelui SUA, Donald Trump, privind discuțiile cu liderul chinez Xi Jinping și posibilitatea majorării achizițiilor de soia americană de către China.
Reacția a fost una rapidă și amplă, determinată în special de repoziționarea fondurilor speculative, nu de existența unor contracte comerciale confirmate.
După ce anterior fusese anunțat un volum de 12 milioane de tone de soia americană destinate Chinei până la finalul lunii februarie, declarațiile recente au deschis perspectiva unui volum de până la 20 de milioane de tone pentru sezonul 2025/26, iar pentru sezonul următor s-a vorbit chiar de 25 de milioane de tone.
Aceste cifre au fost suficiente pentru a impulsiona piața, chiar dacă ele rămân, deocamdată, la nivel declarativ.
Fondurile au împins piața în sus
Imediat după apariția mesajelor lui Trump, fondurile de investiții au trecut agresiv pe poziții de cumpărare, generând volume de tranzacționare neobișnuit de mari.
Contractele futures la soia cu scadența martie 2026 au oscilat puternic în timpul ședinței, de la aproximativ 10,60 dolari/bushel până la peste 11,15 dolari/bushel, pentru ca la final să se stabilizeze sub pragul de 11 dolari/bushel.
Creșterea prețului semințelor a tras după sine și piața produselor derivate. Uleiul de soia a revenit la cele mai ridicate niveluri din august anul trecut, apropiindu-se de zona de rezistență de circa 56 cenți/livră pentru contractul martie 2026.
Șrotul de soia a înregistrat, la rândul său, creșteri moderate.
Analiștii avertizează: piața reacționează la titlu, nu la fezabilitate
În timp ce piața a reacționat pozitiv, analiștii subliniază că există diferențe majore între un anunț politic și posibilitatea livrării efective a acestor volume.
Arlan Suderman, economist-șef pentru materii prime la StoneX, atrage atenția că cele 20 de milioane de tone vehiculate pentru sezonul curent depășesc cu mult cele 12 milioane de tone prevăzute inițial și nu sunt reflectate în bilanțul actual de ofertă și cerere.
Diferența de 8 milioane de tone echivalează cu aproximativ 294 de milioane de busheli, un volum care nu există în prezent ca disponibil suplimentar pentru export din SUA, mai ales în contextul lansării unui program extins de biocombustibili, unde soia joacă un rol important.
Brazilia rămâne un competitor greu de ignorat
Un alt element care temperează entuziasmul pieței este diferența de preț dintre soia americană și cea braziliană.
În prezent, soia din SUA este cu aproximativ 70 de cenți/bushel mai scumpă decât soia braziliană livrată în porturile chineze.
În aceste condiții, procesatorii chinezi nu au un stimulent economic să se orienteze spre marfă americană, atâta timp cât Brazilia rămâne mai competitivă.
China a investit constant, timp de două decenii, în agricultura și infrastructura Braziliei, iar potrivit analiștilor, Brazilia ar putea acoperi integral necesarul Chinei fără aport din SUA, dacă prețul rămâne criteriul principal de decizie.
Cerealele, mult mai puțin influențate
Spre deosebire de soia, piața cerealelor a reacționat mult mai temperat. Prețurile porumbului au rămas aproape neschimbate, în pofida unor vânzări noi raportate, iar grâul a închis ușor în scădere.
Stocurile ridicate provenite din recolta 2025 continuă să cântărească mai mult decât riscurile climatice din emisfera nordică.
Ce trebuie să rețină fermierii și operatorii din piață
Creșterea recentă a prețurilor la soia reflectă anticipații și repoziționări speculative, nu contracte comerciale finalizate.
Atât fermierii, cât și traderii trebuie să țină cont că volatilitatea poate rămâne ridicată, iar sustenabilitatea acestor niveluri de preț depinde de confirmarea unor vânzări efective și de competitivitatea SUA în raport cu Brazilia.
