Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pregăteşte acordarea unui sprijin financiar de urgenţă destinat sectorului pomicol, afectat sever de îngheţul târziu din primăvara anului 2025.
Bugetul total alocat este de 58,54 milioane de lei, echivalentul a 11,5 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în baza unui regulament al Comisiei Europene.
Potrivit unui proiect de hotărâre publicat de MADR, măsura se adresează exclusiv producătorilor agricoli din sectorul pomicol ale căror plantaţii pe rod au fost afectate semnificativ de episoadele de îngheţ din lunile aprilie–mai 2025.
Sprijinul se acordă sub formă de grant, în cuantum de 2.000 de euro/ha, respectiv 10.180,6 lei/ha, nivelul final fiind stabilit în funcţie de gradul de afectare al suprafeţelor calamitate.
Pentru plantaţiile cu un grad de afectare cuprins între 90% şi 100%, ajutorul se acordă la valoarea maximă. În situaţiile în care pagubele se situează între 30% şi 90%, sprijinul financiar se calculează proporţional cu procentul de afectare constatat.
În cazul în care totalul solicitărilor depăşeşte plafonul bugetar disponibil, sumele vor fi reduse proporţional pentru toţi beneficiarii.
Schema vizează următoarele specii pomicole: măr, păr, prun, cais şi zarzăr, piersic, cireș (Prunus avium) şi vişin, nectarin, nuc şi alun, migdal.
Conform documentelor MADR, suprafaţa totală afectată la nivel naţional este estimată la aproximativ 8.800 de hectare de plantaţii pomicole pe rod.
Cheltuielile eligibile medii luate în calcul pentru acordarea sprijinului sunt evaluate la 67.580 lei/ha (13.274 euro/ha), în timp ce pierderile de venit sunt estimate între 6.647 şi 18.000 de euro/ha, în funcţie de specie şi de intensitatea afectării.
Sprijinul financiar de urgenţă, plafonat la 2.000 de euro/ha, acoperă aproximativ 15% din cheltuielile eligibile medii şi între 11% şi 29% din pierderile de venit, în funcţie de gradul de afectare al plantaţiilor.
România s-a angajat ca sprijinul total, cumulat cu eventualele despăgubiri din asigurări, să nu depăşească 80% din cheltuielile eligibile sau 40% din pierderile de venit.
Sunt eligibili pentru acest ajutor producătorii agricoli – persoane fizice, PFA, întreprinderi individuale şi familiale, persoane juridice, inclusiv societăţi agricole, universităţi şi unităţi de cercetare – care exploatează plantaţii pomicole pe rod afectate în proporţie de minimum 30%, grad dovedit prin documente oficiale de constatare a pagubelor.
Suprafaţa eligibilă nu poate depăşi suprafaţa declarată la APIA în cererea unică pentru anul 2025.
Schema se aplică pe întreg teritoriul României, pe baza unor criterii obiective şi nediscriminatorii, fără a genera denaturări ale pieţei sau ale concurenţei.
Plata granturilor se va efectua până la data de 30 aprilie 2026, iar ajutorul nu poate fi cumulat cu alte scheme de sprijin pentru aceleaşi costuri eligibile şi nu poate face obiectul executării silite prin poprire.
MADR subliniază că, pe parcursul anului 2025, areale agricole extinse au fost afectate de fenomene climatice nefavorabile – îngheţ târziu de primăvară, secetă, furtuni, inundaţii şi grindină – care au dus la pierderi de producţie semnificative, inclusiv la compromiterea totală a recoltelor în numeroase plantaţii pomicole pe rod.
Fermieri din regiuni precum Banat, Crişana, Maramureş, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania au solicitat evaluarea oficială a pagubelor, în condiţiile în care costurile de întreţinere nu mai pot fi acoperite din valorificarea producţiei.
În contextul acestor pierderi, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2061 din 10 octombrie 2025, prin care se instituie un sprijin financiar de urgenţă pentru sectoarele agricole afectate din Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia şi România.
Valoarea totală a ajutorului la nivelul Uniunii este de 49,8 milioane de euro, din care 11,5 milioane de euro sunt alocate României.
Implementarea schemei revine Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin structurile sale centrale şi teritoriale, în timp ce MADR coordonează aplicarea cadrului european.
Obiectivul declarat al autorităţilor este limitarea impactului economic al calamităţilor, menţinerea viabilităţii fermelor pomicole şi asigurarea continuităţii producţiei de fructe, într-un context marcat de intensificarea riscurilor climatice.
