Accesarea fondurilor europene și naționale continuă să reprezinte un obstacol major pentru fermierii români, în pofida programelor tot mai diverse puse la dispoziție prin Planul Strategic PAC 2023–2027.
Doar 30% dintre agricultori au reușit în 2025 să obțină finanțare, în timp ce 70% nu au accesat niciun tip de sprijin, relevă Carta Albă a Agriculturii 2025, lansată de IMM România.
Conform documentului, birocrația, criteriile complexe de eligibilitate și resursele limitate pentru pregătirea proiectelor rămân principalele bariere, în special pentru micii fermieri.
Acces dificil la finanțare, cu un impact puternic asupra micilor producători
Raportul subliniază că, deși instrumentele europene de sprijin oferă oportunități importante pentru modernizarea sectorului agricol, utilizarea lor rămâne redusă.
Situația este considerată critică pentru micii producători, care au nevoie de consiliere specializată și formare profesională pentru a gestiona etapele obligatorii de proiectare și implementare.
Accesul limitat la expertiză și la resurse administrative pune presiune directă pe competitivitatea fermelor mici.
Finanțările europene și direcțiile strategice 2023–2027
Politicile europene pentru perioada 2023–2027 urmăresc tranziția către o agricultură sustenabilă, digitalizată și aliniată Pactului Verde European și strategiei „De la fermă la furculiță”.
Noile priorități includ reducerea emisiilor, protejarea biodiversității, digitalizarea fermelor și sprijinirea tinerilor fermieri.
2025 devine un an de cotitură, în care eficiența absorbției fondurilor depinde tot mai mult de capacitatea instituțiilor și beneficiarilor de a transforma finanțarea în dezvoltare durabilă și inovare.
Modernizarea tehnologică, principala destinație a investițiilor
Analiza arată că fermierii români au direcționat 71,75% dintre investiții către modernizarea echipamentelor și utilajelor agricole.
Această pondere confirmă faptul că mecanizarea rămâne vectorul central al dezvoltării fermelor, fiind decisivă pentru productivitate și eficiență energetică.
Investițiile sunt susținute prin Planul Strategic PAC, în special pentru exploatațiile mici și mijlocii.
Un procent de 43,25% dintre investiții a vizat administrarea fermei, incluzând software de gestiune, modernizarea spațiilor administrative, contabilitate, marketing sau consultanță pentru proiecte.
Tendința indică profesionalizarea managementului agricol și interesul tot mai ridicat pentru creșterea performanței administrative.
Digitalizarea se află pe locul al treilea, cu 25%, semnalând o evoluție treptată către agricultura de precizie, prin utilizarea senzorilor, sistemelor GPS și aplicațiilor digitale.
Autorii raportului menționează că, deși procentul este încă redus comparativ cu media europeană, tendința este ascendentă și indică schimbări structurale.
Un alt rezultat îngrijorător este că 12% dintre fermieri au utilizat fondurile exclusiv pentru menținerea activității curente, reflectând presiunile economice cauzate de costurile ridicate de producție și de condițiile climatice dificile.
Investiții limitate în formare și inovare
Formarea profesională (9,75%) și cercetarea-dezvoltarea-inovarea (8,75%) rămân domenii slab finanțate.
În raport se arată că acestea sunt zone esențiale pentru modernizarea pe termen lung a sectorului agricol, iar nivelul redus al investițiilor denotă un decalaj între infrastructura tehnologică și capitalul uman.
Autorii consideră că viitoarele politici publice trebuie să îmbine investițiile materiale cu cele în cunoaștere, într-un model de agricultură modernă și competitivă.
Interes ridicat pentru finanțările nerambursabile
În privința tipurilor de finanțări preferate, 68,50% dintre fermieri aleg granturile nerambursabile, datorită reducerii riscului financiar și oportunității de modernizare fără creșterea gradului de îndatorare.
Liniile de credit sunt preferate de 34,25%, fiind utilizate pentru capital de lucru și necesități operaționale. Creditele garantate de stat (24,75%) devin o alternativă importantă pentru fermierii care nu pot accesa credite comerciale.
Datele confirmă dependența mediului agricol de granturi, 75,25% dintre respondenți declarând că acestea reprezintă principala sursă de dezvoltare.
Totuși, accesul la creditare rămâne limitat de garanțiile solicitate de bănci și de riscurile percepute în sector.
Agricultura românească, între dependența de granturi și nevoia de instrumente financiare mixte
Raportul privind structura finanțărilor arată că agricultura se află într-o etapă de tranziție, în care finanțarea nerambursabilă rămâne dominantă, în timp ce instrumentele mixte câștigă treptat teren.
Diversificarea surselor de finanțare și dezvoltarea parteneriatelor public-private sunt identificate drept direcții necesare pentru consolidarea sustenabilității sectorului agricol.
Metodologia cercetării și reprezentativitatea eșantionului
Carta Albă a Agriculturii se bazează pe o investigație realizată în 2024, prin chestionarea a 439 de întreprinderi micro, mici și mijlocii din toate regiunile de dezvoltare.
Eșantionul este considerat reprezentativ pentru sectorul IMM-urilor agricole și oferă o imagine detaliată a situației din teren.
Antreprenorii și managerii participanți la studiu provin din ramuri diverse ale agriculturii, de la producție vegetală și zootehnie până la servicii conexe și procesare.
Distribuția geografică echilibrată permite analizarea diferențelor regionale și a particularităților specifice fiecărei zone agricole, conturând o perspectivă amplă asupra structurii sectorului în 2025.
Pai la ce va asteptati ? Exact cum scrie in articol, birocrația, criteriile de eligibilitate mult prea complexe și lipsa de comunicare ale instituțiilor sunt principalele probleme pe care orice tânăr fermier care vrea să pornească o ferma le întâmpină. Linia de finanțare a tinerilor fermieri este complet blocata de 2 ani. De 2 ani aștept și încerc să iau o finanțare pentru a instala o ferma și nu reușesc să mă pliez pe nici un program. E super să trăiești în România. Nu mai spun nimic de birocrația de la instituții, unde durează luni de zile să primești un răspuns la o întrebare.