Musca minieră a plantelor (Liriomyza trifolii) este un dăunător invaziv care atacă peste 25 de familii de plante, inclusiv tomate, castraveți, fasole, salată, țelină și flori ornamentale.
Parcurge patru stadii – ou, larvă (trei stadii), pupă și adult. Femelele depun ouă sub epiderma frunzelor, iar larvele sapă galerii timp de 4–7 zile.
După ieșirea din frunză, larvele se transformă în pupe în sol sau în țesutul vegetal. În condiții calde, o generație completă se finalizează în 15–20 de zile, ceea ce explică numărul mare de generații din spațiile protejate și daunele tot mai mari raportate de legumicultori.
Musca minieră – simptome de infestare la legume
Larvele sapă galerii serpentine în frunze, reduc fotosinteza și provoacă uscarea prematură. În sere și solarii poate dezvolta până la 6-8 generații, ceea ce o face dificil de controlat.
Răsadurile și plantele tinere pot fi complet distruse ca urmare a daunelor directe cauzate de musca minieră.
Daunele indirecte apar atunci când ciupercile sau bacteriile care cauzează boli pătrund în țesutul plantei prin intermediul punctelor de hrănire.
- frunze cu linii albe șerpuite (mine);
- puncte mici de înțepare (hrănire și ovipoziție);
- îngălbenirea frunzelor, defoliere prematură;
- arsuri solare pe fructe (în special la tomate).
Atacul muștei miniere poate fi confundat cu cel al moliei miniere a tomatelor (Tuta absoluta). Cea din urmă la fel formează galerii, însă dimensiunile acestora sunt mult mai mici. Un exemplu vedeți în următoarea imagine:
Măsuri preventive în seră și solar
- folosește răsaduri sănătoase, fără frunze minate;
- elimină buruienile-gazdă din jurul solariilor;
- dezinsecția serelor înainte de semănat sau de înființarea culturilor; citiți detalii despre Dezinfecția solului – când se face, metode, recomandări.
- strângerea resturilor vegetale rămase în sere după desființarea culturilor și distrugerea lor prin ardere;
- tratamente preventive și curative efectuate înaintea de transplantarea răsadurilor, pentru distrugerea surselor de infestare;
- menținerea unei igiene riguroase în spațiile protejate și monitorizarea constantă a culturilor prin capcane adezive, pentru depistarea timpurie a adulților;
- instalează plase anti-insecte la orificiile de aerisire, zonele de intrare/ieșire.
Control biologic – de ce devine tot mai important
Având în vedere pierderile economice substanțiale asociate cu diverse aspecte ale hrănirii cu Liriomyza, precum și cu capacitatea acestor insecte de a dezvolta rapid rezistență la insecticide, cercetătorii din multe țări au încercat să utilizeze controlul biologic pentru a gestiona acești dăunători.
În Europa de Vest și Orientul Mijlociu, fermierii folosesc cu succes viespi parazite precum Diglyphus isaea, Dacnusa sibirica și Neochrysocharis formosa. Acestea atacă larvele muștei miniere direct în galerii și reduc rapid populația.
De asemenea, nematodul entomopatogen Steinernema feltiae aplicat pe frunze a dovedit eficiență în studii britanice (Central Science Laboratory), mai ales atunci când umiditatea este ridicată.
Condițiile de mediu sunt critice pentru supraviețuirea și virulența nematozilor. Dovezile provenite din diverse studii sugerează că este necesară o umiditate relativă a aerului mai mare de 90% pentru ca să aibă suficient timp să pătrundă în galeriile cu umiditate ridicată din frunze înainte de a se deshidrata.
Interesant este că temperatura nu este la fel de critică precum umiditatea.
Combinați parazitoizii cu aplicări de nematozi și evitați insecticidele neselective pentru a păstra fauna utilă.
Tratamentele chimice
Succesul în gestionarea muștei miniere Liriomyza trifolii stă în prevenție și în aplicarea unei strategii integrate: igienă, monitorizare, control biologic și, doar la nevoie, tratamente chimice selective. Astfel, culturile de legume rămân productive și sănătoase.
Atunci când infestările depășesc pragul economic de dăunare, se pot folosi produse comerciale pe bază de substanțe active precum: abamectin, spinosad, acetamiprid, ciantraniliprol, azadirachtin.
Aplicați tratamente la avertizare, țintit pe larve tinere, și alternează clasele chimice pentru a preveni rezistența.
