Temperaturile ridicate din prima decadă a lunii martie 2025 au favorizat apariția masivă în culturile de rapiță a doi dăunători cu importanță economică deosebită, Ceutorhynchus napi și Ceutorhynchus pallidactylus (gărgărițele tulpinilor de rapiță).
Constat o densitate mare de C. napi în acest an și mai scăzută de C. pallidactylus. O densitate mare de C. napi ar putea să conducă la pagube mai mari dacă dăunătorul nu este ținut sub control.
Numărul mai mic de adulți de C. pallidactylus poate fi pus pe seama gerului din februarie. Perioada de ger a intervenit după o fereastră caldă în care adulții acestei specii au ieșit masiv din locurile de hibernare.
Este posibil ca aceștia să fi murit din cauza temperaturilor scăzute care s-au înregistrat mai multe zile consecutiv. Aceste aspecte le-am constatat în Banat. În alte zone din țară poate că situația este diferită.
Despre monitorizarea corectă a acestor gărgărițe am scris într-un material publicat în această iarnă. Este rândul să vă aduc în atenție aspecte legate de combaterea integrată a celor doi dăunători. Vă reamintesc că, monitorizarea cu ajutorul capcanelor este cheia succesului în combatere.
Combaterea integrată a gărgărițelor tulpinilor de rapiță
Prin combatere integrată înțelegem o sumă de măsuri ce trebuie aplicate în mod echilibrat, în așa fel încât să protejăm sănătatea oamenilor și animalelor, entomofauna utilă, mediul etc.
Un sistem de combatere integrată se compune din măsuri profilactice, chimice și biologice. De interes este în prezent abordarea măsurilor biologice în combaterea celor două gărgărițe.
Măsurile biologice, deși ar trebui să fie parte integrantă a unui sistem de combatere, prea puțin sunt aplicate. Motivele sunt multe și nu le voi discuta în acest material.
Măsuri profilactice
Dintre măsurile profilactice amintesc:
- izolarea culturilor;
- îndepărtarea resturilor de plante care rămân după recoltare (sunt pline de larve);
- Efectuarea arăturilor adânci după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare), deoarece larvele se împupează în sol; dacă arătura se execută mai tarziu, va fi ineficientă, deoarece adulții iernează în afara culturii infestate (C. pallidactylus). Larvele de C. napi se împupează în sol și rămân acolo până toamna când se transformă în adulți. Adulții ies din sol atât în ferestrele din iarnă cât și în primăvară, migrând către noile culturi de rapiță.
- fertilizare cu azot echilibrată.
Măsuri chimice – Când aplicăm tratamentele chimice?
Momentul aplicării unui tratament este foarte important, deoarece eficiența este în strânsă legătură cu acesta. Toate tratamentele trebuie efectuate în urma monitorizării și doar atunci când pragul economic de dăunare este atins sau depășit uneori.
Tratamentele trebuie executate după cum urmează:
- Primul tratament trebuie aplicat imediat ce pragurile economice sunt atinse (uneori chiar depășite). În literatura de specialitate se recomandă ca primul tratament să se facă la pragul de 10 – 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv sau când mai mult de un adult este găsit la cinci plante controlate sau când sunt semne de ovipunere pe mai mult de 20% din plante (Juran et al., 2011).
- După EPPO (2003), combaterea gărgărițelor tulpinilor de rapiță este necesară atunci când în decurs de trei zile la capcane sunt prinși 10 adulți. Este doar o recomandare, însă fermierii ar trebui să țină cont de ea.
- Pentru C. napi, un prag recomandat și des utilizat este de 4 – 6 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000].
- Pentru C. pallidactylus, pragul economic de dăunare este de 12 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000].
- În România se recomandă un prag economic de 2 adulți/plantă [Goga et al., 2020].
- În zonele unde rapița se cultivă pe suprafețe mari iar plantele sunt atacate an de an, se recomandă chiar efectuarea unui prim tratament la atingerea pragului de 3 gărgărițe/capcană/zi.
Deoarece fermierii nu pot face diferența între cele două specii, pragul recomandat în general este de 10 gărgărițe/capcană timp de trei zile consecutiv [Alford et al., 2003]
Pentru rezultate optime, adulții celor două specii de Ceutorhynchus ar trebui combătuți în următoarele perioade:
- Perioada de migrare;
- Perioada de hrănire și chiar de început a depunerii ouălor.
Există cercetători care afirmă că, primul tratament trebuie efectuat atunci când se înregistrează un număr mare de indivizi imediat după migrare. Tratamentul trebuie repetat o dată sau de două ori la interval de 7 – 8 zile [Graham et Gould, 1980; Winfield, 1961].
În literatura de specialitate mai există și alte praguri economice, relative de cele mai multe ori. În realitate, momentul optim de combatere este foarte greu de surprins, de aceea unele praguri ar trebui revizuite [Seidenglanz et al., 2009].
Insecticidele omologate în România pentru combaterea celor două specii de Ceutorhynchus la rapiță sunt:
- acetamiprid;
- cipermetrin;
- deltametrin + flupiradifuron;
- tau – fluvalinat;
- Deltametrin;
- gama – cihalotrin [după Aplicația Pesticide 2.25.2.3., 2025].
Executați tratamentele doar la întrunirea pragului economic de dăunare, respectați dozele recomandate de producători, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), timpii de pauză etc.
Evitați efectuarea tratamentelor în afara avertizărilor. Este deja cunoscut că foarte mulți fermieri abuzează de combaterea chimică (care poluează solul, apa, aerul, produsele vegetale, omoară entomofauna utilă și creează dezechilibre mari în comportamentul albinelor).
Tratamentele trebuie efectuate în zile cu temperaturi de peste 5 0C, fără vânt și fără precipitații.
Măsuri biologice
Bioterapia este de interes în cazul ambelor gărgărițe. Tot mai multe studii se fac cu privire la utilizarea entomopatogenilor, paraziților și prădătorilor.
Deocamdată, în mod natural, larvele gărgăriței tulpinilor de rapiță pot fi parazitate în procent de peste 50% de Tersilochus spp. [Alford et al., 2000].
După Alford et al. (2003), densitatea populațiilor de C. pallidactylus depinde în natură de activitatea entomofagilor (de ex., paraziții larvari Diospilus affinis Wsm. și prădătorul larvar Muscina stabulans Fallen).
Important! Pe parcursul lunii martie vă voi ține la curent cu evoluția zborului, depunerea pontelor, apariția primelor larve.
Stați aproape de USVT PLANT PROTECTION și OGOR unde veți găsi informații utile și alerte despre dăunătorii și patogenii din principalele culturi agricole.
Bibliografie:
- Alford, D. V., Ballanger, Y., Büchi, R., Büchs, W., Ekbom, B., Hansen, L. H., Hokkanen, H. M. T., Kromp. B., Nilsson, Christer, Ulber, B., Walters, K. F. A., Williams, I. H., Young, J. E. B., 2000, Minimizing pesticide use and environmental impact by the development and promotion of bio-control strategies for oilseed rape pests. Final Report, Project FAIR CT 96 – 1314, 119 pp.
- Alford V. A., Nilsson C., Ulber B., 2003, Insect pests of oilseed rape crops. In: Biocontrol of oilseed rape pests ed. by Alford V. A. Blackwell Science, Oxford, pp 9 – 41.
- Büchs W., 1998, Strategies to control the cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus) and the oilseed rape stem weevil (Ceutorhynchus napi) by a reduced input of insecticides. IOBC Bulletin, 21: 205–220.
- EPPO (2003). Guidlines for efficacy evaluation of plant protection product – insecticides & acaaricides, Effi cacy evaluation of insecticides – Ceutorhynchus napi and Ceutorhynchus pallidactylus on rape. Bulletin OEPP/EPPO Bulletin 33: 65 – 69.
- Graham C. W., Gould H. J., 1980, Cabbage weevil on spring oilseed rape in Southern England and its control. Annals of Applied Biology, 95 (1). Colchester & London: 1 – 10.
- Gratwick, M., 1992, Crop pests in the UK. Chapman and Hall Kirk, W. D. J., 1992, Insects on cabbages and Oilseed rape. Richmond Publishing.
- Goga N., Mondici S., Ursulescu V. B., Brejea R., 2020, Manifestations of the pest Ceutorhynchus napi (Large rapeseed beetle) in the agroclimate of North – Western Romania, Annals of the University of Oradea, Fascicle: Environmental Protection, doi.org/10.5281/zenodo.4362296, Vol. XXXIV, 61 – 66.
- Juran I., Gotlin Čuljak T., Grubišic D., 2011, Rape stem weevil (Ceutorhynchus napi Gyll. 1837) and cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. 1802) (Coleoptera: Curculionidae) – important oilseed rape pests. Agriculturae Conspectus Scientificus, 76: 93 – 100.
- Seidenglanz M., Poslušná J. Hrudová E., 2009, The importance of monitoring the Ceutorhynchus pallidactylus female flight activity for the timing of insecticidal treatment. Plant Protect. Sci., 45: 103 – 112.
- Šedivý J., Kocourek F., 1994, Flight activity of winter rape pests. Journal of Applied Entomology, 117: 400 – 407.
- Šedivý J., 2000, Škůdci ozimé řepky. In: Vašák J. (ed.): Řepka. Agrospoj, Praha: 199 – 220.
- Sekulič R., Kereši T., 1998, O masovnoj pojavi stablovog kupusnog rikša – Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. (Coleoptera, Curculionidae). Bijni lekar, 3, 239 – 244.
- Winfield A., 1961, Observations on the biology and control of the cabbage stem weevil, Ceutorhynchus quadridens (Panz.) on the trowse mustard (Brassica juncea). In: Pearson O., ed. Bulletin of Entomological research, 52 (3). London: P. 589-600.
- ***http://www.csalomontraps.com
- Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia, FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USV „Regele Mihai I” din Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor.
