Documentele strategice ale politicilor agricole în România se gândesc pentru astăzi şi pentru ieri, aceasta fiind problema cea mai mare a României, a afirmat, marţi, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Adrian Chesnoiu, care a subliniat că, pentru a fi competitivă în domeniul agriculturii, ţara noastră are nevoie de predictibilitate şi previziuni.
„Problema cea mai mare, cred eu, a României astăzi este faptul că, atunci când se gândesc documentele strategice ale politicilor agricole, se gândesc pentru astăzi şi pentru ieri. România, pentru a fi competitivă în domeniul agriculturii, are nevoie de predictibilitate şi are nevoie de previziuni. Un document strategic cu aplicabilitate în 3 – 5 ani care îşi produce maximum de potenţial al efectelor sale trebuie să aibă în vedere provocările viitorului”, a subliniat Adrian Chesnoiu, la o videoconferinţă despre agricultura inteligentă.
În opinia sa, documentele strategice trebuie să aibă în vedere provocările viitorului din 2024 – 2025.
„Se discută foarte mult de Planul Naţional Strategic, de PNRR, astăzi. Din păcate, aceste documente strategice trebuie să aibă în vedere provocările viitorului din 2024 – 2025 ca să răspundă nevoilor domeniilor de intervenţie de atunci, fiindcă un document strategic îl elaborezi azi, dar implementarea lui efectivă începe în 3 – 5 ani. Şi, atunci, nouă ne trebuie viziune. Şi viziunea asta nu o poţi avea decât tu, ca stat, prin deschidere către beneficiarii programele tale şi, în cazul de faţă, fermierii, că sunt de vegetal, de zootehnic – tu trebuie să ai deschidere către fermieri. Ei îţi vor spune de ce este nevoie în următorii ani, iar tu trebuie doar să ai capacitatea instituţională şi să le răspunzi acestor nevoi pentru că agricultura României în 2025 nu se va mai face cu sisteme tradiţionale sau sisteme care au pierdut contactul cu politica viitorului”, a explicat Adrian Chesnoiu.
Potrivit acestuia, „cine nu va fi performant în perioada viitoare va dispărea din piaţa agriculturii”.
„Eu aş vedea, cumva, condiţionarea în viitor a programelor de sprijin din partea statului de utilizarea tehnologiilor viitorului, de utilizarea tehnologiilor inteligente pentru că, atunci când subvenţionezi agricultura, tu, ca stat, utilizezi din banii contribuabililor – ai tuturor contribuabililor – şi lor trebuie să li se întoarcă, celor care nu activează în domeniul agricol şi nu au un business în agricultură. Lor trebuie să li se întoarcă produse de calitate înaltă, mai sănătoase, mai prietenoase cu mediul. Vedem toate conceptele europene care merg până în 2050 ‘Greed Deal’. Trebuie să ţinem pasul cu viitorul (…) Este important să înţelegem şi momentul în care ne aflăm pentru că, odată cu această pandemie de coronavirus la nivel mondial, cred că întregul concept, inclusiv în agricultură, dar în toate domeniile se va modifica radical. Se va merge foarte mult în viitorul nu foarte îndepărtat, chiar viitorul foarte apropiat, se va merge foarte mult pe utilizarea tehnologiilor care sunt independente de om”, a mai spus preşedintele Comisiei pentru agricultură.
