Interesul tinerilor pentru apicultură a scăzut semnificativ în ultimii ani, pentru că nu mai este o activitate care poate aduce venituri pentru a se susţine financiar, având în vedere schimbările climatice şi dependenţa sectorului de natură, dar şi problemele legate de impactul negativ al importurilor de miere asupra pieţei interne şi creşterea preţurilor de producţie.
Acesta a precizat că multe licee apicole din ţară nu mai funcţionează, iar liceul din Bucureşti care îi poartă numele profesorului Veceslav Harnaj, fondatorul apiculturii moderne, nu mai are nicio clasă cu profil apicol.
Afirmaţiile preşedintelui ACA au fost susţine şi de apicultoarea Irina Motoi, din Argeş, prezentă la Târgul Naţional al Mierii, pentru a-şi valorifica mierea, care anual acesta a fost destul de puţină.
Apicultoarea a menţionat că, deocamdată, copiii ei nu sunt interesaţi de acest domeniu, însă nici ea nu era la vârsta lor, deşi a crescut „o viaţă cu stupi în grădină”, provenind dintr-o familie de apicultori.
Pe de altă parte, crescătoarea de albine din Argeş s-a plâns că valorificarea mierii este cea mai mare problemă, în pofida producţiei scăzute şi îi invita pe bucureşteni să vină la Târgul Naţional al Mierii unde se găsesc produse de calitate şi la preţuri foarte bune.
Peste 100 de apicultori îşi prezintă oferta pentru bucureşteni la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat, de vineri până duminică, pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa, de către Asociaţia Crescătorilor de Albine din România.
Alpicultorii sa faca hidromel si otet din miere, caci populatia prefera „miere”din China si Ucrarna.