La cultivarea legumelor, cheia pentru un randament bun și un sol sănătos este rotația culturilor. Dacă schimbați în mod corect și regulat locurile de plantare a culturilor, atunci fiecare plantă va primi cantitatea necesară de hrană, ca rezultat, va da roade bine.
Nu este o noutate faptul, că plantarea acelorași culturi în același loc în mod permanent duce la recolte mai slabe. Acest lucru se datorează în special la trei factori:
1. Acumularea de microorganisme patogene și de dăunători.
De exemplu, dacă plantați cartofi de la an la an în același loc, gândacii de Colorado nu migrează și imediat după hibernarea încep să distrugă planta. În plus, cartofii determină acumularea agenților patogeni Phytophthora în straturile solului, înmulțirea dăunătorilor.
Situația este identică pentru celelalte plante. În zonele în care aceleași plante cresc în mod constant, dăunătorii periculoși pentru această specie se acumulează și, prin urmare, șansele de supraviețuire ale culturii sunt reduse drastic.
2. Diminuarea conținutului de micronutrienți.
Pentru o bună creștere și dezvoltare, fiecare cultură are nevoie de propriul stoc individual de micronutrienți. Dacă varza este plantată constant într-un singur loc, solul va conține puțin potasiu.
3. Acumularea de substanțe nocive eliberate de sistemul radicular al unei plante.
Substanțele secretate de culturi în timpul creșterii și dezvoltării pot fi dăunătoare. Unele plante sunt deosebit de sensibile (sfecla, spanacul), pentru altele efectele nu sunt semnificative (leguminoasele, porumbul).
De aceea, este important să alegem corect parcelele pe care să cultivăm culturile. Pentru a face acest lucru, luați în calcul următoarele sfaturi:
- Nu plantați plante din aceeași specie în același loc mai mulți ani la rând. De regulă, acestea au dăunători comuni, reacții identice la toxine și consumul de microelemente e același.
- Solul are nevoie de cel puțin doi ani pentru a se odihni. După plantarea unor plante (morcovi, castraveți, pătrunjel) trebuie să treacă minim 4 ani pentru ca acestea să revinăpe același loc, iar după varză – aproximativ 7 ani. Această perioadă poate fi prelungită, dar nu scurtată.
- Suplimentar, plantele saturează solul cu microelemente. Alternarea corectă va ajuta la îmbunătățirea structurii și compoziției fără îngrășăminte speciale. Deci, datorită leguminoaselor, solul devine mai friabil, bogat în nutrienți. Pepenele galben și hrișca aduc calciu, urzica – fier.
- Fiecare plantă are nevoie de un aport individual de microelemente pentru creștere. Nu se recomandă plantarea culturilor care sunt deosebit de pretențioase față de sol una după alta. Ar fi mai indicat să plantați leguminoase, să fertilizați solul și să îl lăsați să se odihnească.
- Controlul buruienilor. De exemplu, ceapa, usturoiul, morcovul, pătrunjelul este mai bine să se planteze în locul plantelor, după care avem un număr minim de buruieni. Acestea sunt tomatele, leguminoasele, varza.
Rotația este utilă și în controlul dăunătorilor. De exemplu, afidelor nu le place tutunul sau usturoiul. Gândacul de Colorado ocolește cimbrul. Dacă aceste plante sunt cultivate, puteți reduce numărul acestora.
Cum plantăm legumele în grădină
Organizarea corectă permite:
- reducerea populației de dăunători și agenți patogeni;
- îmbunătățirea compoziției solului, creșterea cantității de substanțe utile;
- utilizarea corectă a îngrășămintelor;
- minimizarea impactului negativ al îngrășămintelor minerale;
- creșterea randamentului culturilor.
Ce culturi putem cultiva după recoltarea usturoiului, cepei
După eliberarea parcelei, după usturoi sau ceapă mulți seamănă verdețuri. Este o idee bună, pentru că plante precum spanacul, mărarul, rucola, pătrunjelul, salata au un sezon de vegetație scurt și mai puteți obține o recoltă de vitamine proaspete.
Înainte de a planta verdețurile, adăugați în sol îngrășăminte.
După usturoi și ceapă, în următorul an se vor dezvolta și vor oferi recolte bogate: ardeiul, vinetele, ridichea de lună, dovlecelul, zucchini, castravetele.
Precum am menționat, ceapa nu se seamănă după usturoi, deoarece au boli și dăunători comuni. Premergători buni pentru ceapă și usturoi sunt tomatele, cartoful ardeiul, vinetele, varza și castravetele.
Ce plantăm după cartof?
Cartoful au nevoie de mult potasiu și fosfor pentru o creștere bună, deci aceste elemente sunt cele care lipsesc solului după recoltare.
în medie, la formarea unei tone de tuberculi (împreună cu masa vegetativă) se cheltuie cca. 6 kg azot, 2 kg fosfor şi 10 kg potasiu.
Puteți compensa lipsa lor cu îngrășăminte minerale sau să cultivați îngrășăminte verzi. măzăriche, rapița, muștarul, ovăzul, hrișca sunt bune în acest sens.
Citiți mai multe despre Îngrășăminte verzi pentru grădină – 6 culturi semănate primăvara pentru a „hrăni” solul.
După cartof pot fi cultivate cu succes leguminoasele (fasole, mazăre, bob, trifoi, sulfină, lupin), ridiche, napi, hrean, dovlecei, ceapă, usturoi.
Nu se cultivă după cartof specii din aceeași familie: tomate, ardei, vinete, cartof.
Ce putem planta după varză?
Varza este adesea supusă bolilor și este atacată de mulți dăunători. Cea mai proastă decizie pe care o puteți lua este să plantați varză anul viitor în același loc, unde ați plantat anul trecut.
Nu ar trebui să plantați ridichi, napi și alte specii din aceeași familie după varză, deoarece acestea sunt un deliciu preferat pentru aceiași dăunători.
Bune pentru plantarea în locul verzei vor fi: morcovul, cartoful, sfecla, țelina, ierburile perene și chiar grâul de toamnă. Aceștia sunt, de asemenea, vecini buni, alături de care varza este mai puțin sensibilă.
Varza poate fi plantată după cartof, vinete, ardei, tomate, castraveți, dovlecei, mazăre verde și ierburi aromatice anuale.
Ce cultivăm după castraveți?
Castravetele este o cultură pretențioasă, mai ales în ceea ce privește compoziția solului. Înainte de plantarea sa, terenul trebuie fertilizat atât cu amestecuri organice, cât și cu cele minerale.
În consecință, după castraveți este de preferat să se planteze culturi mai puțin pretențioase, de exemplu: leguminoase, cartof, sfeclă roșie, morcov, țelină.
Este mai bine să alternați castraveții cu leguminoasele, deoarece acest lucru va ajuta la îmbogățirea solului, oferindu-i odihnă.
Știind cât de pretențioasă e cultura, este important să înțelegeți după ce culturi puteți planta castraveți. Cultura de castravete se dezvoltă bine după culturi cum ar fi: lucerna, fasolea, cartoful, fenicul, usturoi, ardei și tomate.
Ce poate fi cultivat după căpșun?
Solul în care e plantat căpșunul se epuizează. De aceea, se recomandă replantarea lor peste circa patru ani.
În locul căpșunului, este bine să cultivați leguminoase, acestea sunt capabile să îmbogățească solul cu azotul lipsă.
Reprezentanți ai două familii botanice – Allioideae (ceapă, usturoi) și Brasicaceae (crucifere) – conțin compuși cu sulf, ce au un efect dăunător asupra multor agenți patogeni dăunători (inclusiv ciupercile Verticillium).
Fitoncidele suprimă activitatea vitală a nematozilor și a viermilor sârmă. Cruciferele și ceapa, precum și îngrășămintele verzi, sunt premergători buni ai căpșunului în asolament. Excepție fac unele varietăți de varză și hreanul.
Lista culturilor posibile de plantat după căpșuni este mică, dar într-un an după fertilizare și odihnă, orice legume și culturi bostănoase vor crește bine în locul căpșunului.
Nu este recomandat să plantați zmeur în locul căpșunilor, deoarece dăunătorii acestor culturi sunt aceiași. Pe fosta parcelă de căpșuni puteți planta flori perene (bujori, narcise, lalele, violete), acestea vor reface rapid solul epuizat.
