Aprobarea Comisiei Europene (CE) pentru schema de finanţare a contractelor pentru diferenţă va permite României să continue să exporte energie şi să îşi consolideze statutul de lider regional în sectorul energetic, afirmă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit ministerului de resort, Comisia Europeană a aprobat României o schemă a contractelor pentru diferenţă în valoare de trei miliarde de euro pentru a sprijini instalaţiile eoliene şi solare fotovoltaice pe uscat în vederea stimulării tranziţiei către o economie net zero.
Aceste fonduri vor veni din Fondul pentru Modernizare, iar 5000MW energie verde (3000 MW parcuri solare şi 2000MW parcuri eoliene) reprezintă cea mai mare investiţie pentru tranziţia energetică a României.
Prin contractele pentru diferenţă, în urma unei proceduri competitive publice şi transparente, se va fixa preţul de vânzare a energiei electrice generată de aceste investiţii pentru următorii 15 ani, precizează instituţia.
„Pentru toţi românii, aceste investiţii înseamnă un preţ mai mic al energiei electrice pe termen mediu şi lung, un aer mai curat şi o producţie mai mare de energie. România a devenit anul trecut, după mulţi ani, net exportator de energie.
Şi vom continua să exportăm, România consolidându-şi statutul de lider regional în sectorul energetic. Mulţumesc întregii echipe care a reuşit această victorie pentru România.
Este un nou jalon PNRR îndeplinit şi, de departe, cel mai important sprijin acordat până acum de România producţiei de energie verde. Am făcut un calcul rapid. În mandatul meu de ministru al energiei, am sprijinit investiţii cu o valoare de peste 15 miliarde euro în sectorul energetic românesc”, a declarat Burduja.
Ministerul Energiei menţionează că schema de sprijin prevede două runde de licitaţie, respectiv în 2024 (prima licitaţie de 2 GW – constând din 1 GW solar şi 1 GW eolian) şi în 2025 (restul de 3 GW în a doua licitaţie, cuprinzând 1,5 GW eolian şi 1,5 GW solar).
Mecanismul va fi finanţat din Fondul de Modernizare, pentru reducerea impactului la consumatori.
Este o politica greșită sa mergi numai pe fotovoltaice și eoliene. De ce numai meteo dependente? România deține enorm de mult potențial în Biomasa. De ce Germania și toate tarile dezvoltate UE auinchis fabricile de foto voltaice? De ce mergem pe soluții la care alții au renunțat ca fiind nesustenabile? Mai are rost sa vorbim și de adecvata SEN, etc în aceste condiții? Ne mai și lăudăm ca suntem pe un drum gresit