0.2 C
București
vineri, 22 noiembrie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleCleiul la pomi (gomoza) - cauzele apariției și tratament

Cleiul la pomi (gomoza) – cauzele apariției și tratament

Gomoza (popular cleiul apărut pe diverse organe ale pomilor) apare în urma atacului unor boli, insectelor, leziunilor sau sub acțiunea factorilor externi.

Respectiv, scurgerile de clei la pomi nu reprezintă un proces specific, iar cauzele apariției trebuie analizate și combătute sau reduse la minim.

Ca aspect, goma seamănă cu rășina caracteristică coniferelor însă, spre deosebire de aceasta, nu vindecă rana, deoarece nu conține substanțe rășinoase și fitocide.

‹ adv ›

Dimpotrivă, cleiul respectiv conține polizaharide care atrag insecte, bacterii și ciuperci contribuind la înrăutățirea stării pomului.

Scurgeri de gomă sunt produse de bolile provocate de ciuperci. Vedeți mai jos care sunt acestea și principalele metode de combatere.

Bolile ce provoacă scurgerile de clei la pomi

Gomoza este caracteristică speciilor sâmburoase (piersic, prun, cireș, cais, vișin, migdal).

Dacă gomoza a fost produsă de patogeni, ramurile pe care a fost depistată trebuie înlăturate împreună cu o porțiune de țesut sănătos.

Boala gumoasă, cancerul la cais, piersic, cireș, vișin, prun, migdal – Eutypa lata

Primele simptome apar pe ramuri – cel mai frecvent centrat pe o rană făcută acum câțiva ani. Pe măsură ce infecția se răspândește, poate fi găsită o zonă de alburn decolorat (marginea e brun deschisă, neclară).

Timp de mai mulți ani, boala se dezvoltă lent și poate cuprinde întreaga secțiune transversală a ramurii. Frunzele de după porțiunea infectată a ramurii se ofilesc brusc, iar apoi ramura se usucă.

Pe ramuri apar scurgeri excesive de gomă. Peste aproximativ 2 ani după ce ramurile s-au uscat, pe acestea apare un strat negru și gros (stroma – care reprezintă organul de rezistență a ciupercii) de parcă ramurile ar fi fost arse.

Ciuperca este răspândită de vânt și ploaie pe alte plante gazdă.

Este obligatorie înlăturarea ramurilor atacate și celor uscate. Pentru a evita răspândirea infecției, după fiecare utilizare echipamentele trebuie dezinfectate.

Citește și despre Cancerul bacterian al pomilor fructiferi.

Boala gumoasăBotryosphaeria dothidea la piersic

Primele simptome care indică apariția bolii sunt vizibile pe scoarța tânără – se formează bășici de 1-6 mm în diamentru.

La finele celui de-al doilea sezon marginile țesutului afectat încep să se mărească și apar scurgeri de clei.

Ulterior, simptome de atac apar pe trunchi sau pe ramurile principale. În cazul în care nu se intervine cu tratamente, leziunile (mai mari de 2 cm) se pot uni și forma cancere.

Important! În livezile în care nu se realizează irigarea, atacul este mai sever, boala avansează mai repede, iar ramurile se usucă.

Este obligatorie înlăturarea ramurilor atacate și celor uscate. Pentru a evita răspândirea infecției, după fiecare utilizare echipamentele trebuie dezinfectate.

Uscarea cenușie a ramurilor la cais, piersic migdal Fusicoccum amygdaly

FOTO: Alchetron

Simptomele apar pe frunze și lăstari. Inițial, apar leziuni alungite brun roșcate pe muguri sau ochii de pe lăstari. Acestea sunt vizibile primăvara, iar după se extind și înconjoară lăstarul.

Ulterior, apar crăpături la inserția lăstarului cu ramura din anul precedent. Leziunea este vizibilă pe suprafața țesutului și în floemul țesuturilor infectate.

Din leziuni apar mici scurgeri gumoase.

Citosporioza sau uscarea ramurilor – Leucostoma cincta

Pomii atacați se recunosc prin foliajul anormal: frunzele în cursul verii se îngălbenesc, se usucă, se zbârcesc și cad prematur.

Atacul se manifestă în special pe ramuri, ale căror vârfuri se usucă.

La pomii maturi evoluția bolii este mai lentă și se manifestă prin uscarea treptată a ramurilor. Pe scoarţă se formează lenticele foarte mari din care se scurge goma (cleiul).

După puțin timp, pe ramurile uscate apar numeroase pustule albicioase de 1-2 mm (picnidiile grupate într-o stromă masivă de culoare neagră).

Prevenire:

  • evitați rănirea pomilor în timpul lucrărilor;
  • efectuați tratamentele la timp pentru a evita răspândirea insectelor și ciupercilor;
  • tăiați și distrugeți mereu ramurile atacate, cu simptome de boală;
  • îndepărtarea cancerelor de pe pomii tineri poate împiedica declinul lent și moartea acestora.

Ciuruirea micotică a frunzelor, pătarea fructelor și alterarea ramurilor de piersic – Coryneum beijerinkii

Simptomele apar pe frunze după dezmugurire: pete mici circulare, de culoare roșietică violetă sau brună gălbuie. Peste 1-2 săptămâni, petele formate necrozează, se usucă și cad.

Pe fructe petele apar devreme (similare unor puncte) și se extind, devin circulare (1-2 mm), brune, cu nuanțe roșietice, unindu-se și formând denivelări pe fruct.

Adesea produc leziuni din care se scurge gomă.

Pe lăstarii tineri primavara apar pete alungite, de 1-3 mm lungime, de culoare roșie sau roșie-violacee. Aceste țesuturi se necrozează, se închid la culoare, devin brune, apoi produc ulcere deschise.

Din dreptul ulcerelor se scurg permanent gome încărcate cu spori.

Pentru a evita răspândirea atacului, pe lângă celelalte măsuri enumerate la celelalte boli, rănile produse de tăieri se vor acoperi cu mastic.

Tratamentul bolilor ce produc scurgerea cleiului (gomei)

În cazul bolilor enumerate anterior, dacă nu sunt realizate tratamente chimice la timp (pentru a preveni bolile produse de ciuperci), atacul avansat duce la uscarea pomilor, iar în cazul acestuia tratamentele nu sunt eficiente.

Ca măsuri de evitare a răspândirii bolii:

  • Mereu înlăturați ramurile cu simptome de boală, frunzele și alte organe atacate. Sporii sunt ușor răspândiți de vânt, astfel, riscați ca boala să se răspândească foarte rapid.
  • În plus, dezinfectați mereu instrumentele cu care faceți tăierile. Mai întâi, realizați tăierile la pomii sănătoși, apoi la cei cu bolnavi.

Ținând cont de faptul că scurgerile sunt rezultatul, în mare parte, a bolilor produse de ciuperci, de bază sunt tratamentele cuprice realizate până la dezmugurire, inclusiv (în perioada de repaus vegetativ se tratează cu zeamă bordoleză, Bouille bordelaise WDG(WG) 0,5%).

Efect profilactic prezintă produsele de contact, cum ar fi Captan 80 WDG, Merpan 50WP, dar și produsele ce conțin drept substanțe active amestecuri de fosfanați de potasiu (Merplus, Captan).

La umflarea mugurilor pomilor, se realizează tratamente cu zeamă bordoleză sau Merpan 50WP 0,2%.

În faza de vegetație sunt efectuate mai multe tratamente cu produse de uz fitosanitar (alternând produsele obligatoriu):

Sunt recomandate produse pe bază de fosetil de aluminiu, fluopiram+trifloxistrobin (Luna Sensation), produse ce au drept substanță activă mancozeb (Dithane Neotec 75WG 0,2%, Vondozeb 75DG 0,2%) sau Score 250 EC 0,2%.

Citește și despre Monilioza – condiții ce favorizează apariția. Tratamente.

Bibliografie: Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor și dăunătorilor la speciile sâmburoase, ANF.

‹ adv ›

3 COMENTARII

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Bășicarea frunzelor de piersic – Taphrina deformans

Bășicarea frunzelor de piersic este o boală produsă de...
‹ adv ›

Cancerul citosporian al pomilor, tot mai prezent în livezile din România

USV „Regele Mihai I” din Timișoara prin pagina de extensie universitară USVT PLANT PROTECTION aduce informații importante despre patogenul...

Plum pox sau vărsatul prunelor – ce facem cu pomii bolnavi

Plum pox sau vărsatul prunelor (Prunus virus) este o boală întâlnită frecvent în toate plantaţiile de prun, cais și...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole