Eurodeputaţii şi-au exprimat miercuri sprijinul pentru un proces mai simplu pentru plantele obţinute prin noile tehnici genomice (NTG), considerate echivalente cu plantele convenţionale, pentru „un sistem alimentar mai sustenabil şi mai rezilient”, se arată într-un comunicat de presă al legislativului comunitar.
Parlamentul European şi-a adoptat poziţia de negociere cu statele membre referitoare la propunerea Comisiei privind noile tehnici genomice (NTG), care modifică materialul genetic al unui organism, cu 307 voturi pentru, 263 împotrivă şi 41 abţineri.
Conform PE, obiectivul propunerii este de a creşte sustenabilitatea şi rezilienţa sistemului alimentar prin dezvoltarea unor soiuri de plante îmbunătăţite, care rezistă la climă şi dăunători şi asigură recolte mai bogate sau au nevoie de mai puţine îngrăşăminte şi pesticide.
În prezent, toate plantele obţinute prin NTG trebuie să respecte aceleaşi norme ca organismele modificate genetic (OMG-uri).
Eurodeputaţii sunt de acord cu propunerea de a avea două categorii diferite şi două seturi de norme pentru plantele NTG.
Plantele NTG considerate echivalente cu plantele convenţionale (plantele NTG 1) ar beneficia de o derogare de la cerinţele legislaţiei privind OMG-urile, în timp ce celelalte plante NTG (din categoria NTG 2) ar trebui să respecte în continuare norme mai stricte.
Membrii PE doresc să menţină etichetarea obligatorie a produselor atât din categoria NGT 1, cât şi din categoria NGT 2.
Eurodeputaţii au convenit şi că toate plantele NTG trebuie să fie în continuare interzise în producţia ecologică, întrucât încă nu este clar dacă sunt compatibile, şi cer, de asemenea, Comisiei Europene să raporteze cum evoluează percepţia consumatorilor şi producătorilor asupra noilor tehnici după şapte ani de la intrarea în vigoare a documentului.
Pentru plantele NTG 1, eurodeputaţii doresc să schimbe dimensiunea şi numărul modificărilor necesare pentru ca o plantă NTG să fie considerată echivalentă cu plantele convenţionale. Pentru a asigura transparenţa, aleşii europeni sunt de acord cu publicarea online a listei tuturor plantelor NTG 1.
În cazul plantelor NTG 2, deputaţii europeni au convenit să menţină majoritatea cerinţelor din legislaţia privind OMG (care este printre cele mai stricte din lume), inclusiv procedura de autorizare a produselor.
Pentru a încuraja adoptarea lor, membrii PE au convenit să accelereze procedura de evaluare a riscurilor pentru plantele NTG 2 care se preconizează că vor contribui la un sistem agroalimentar mai sustenabil. Ei subliniază însă că trebuie respectat aşa-numitul principiu al precauţiei.
PE doreşte să se interzică în totalitate brevetele privind toate plantele, materialul vegetal, părţile lor şi informaţiile genetice ale plantelor NTG, dar şi caracteristicile procedeelor pe care le conţin. Scopul acestei măsuri este de a evita incertitudinea juridică, creşterea costurilor şi crearea de noi dependenţe pentru fermieri şi crescători.
Eurodeputaţii solicită, de asemenea, redactarea până în iunie 2025 a unui raport referitor la impactul brevetelor asupra accesului crescătorilor şi fermierilor la diverse materiale de reproducere a plantelor. Ei cer şi redactarea unei propuneri legislative care să actualizeze în consecinţă normele UE privind drepturile de proprietate intelectuală.
„NTG-urile sunt esenţiale pentru a îmbunătăţi securitatea alimentară a Europei şi pentru a asigura o producţie agricolă mai ecologică.
Noile norme vor permite dezvoltarea unor soiuri îmbunătăţite de plante, care să asigure recolte mai mari, să fie rezistente la climă sau să necesite mai puţine îngrăşăminte şi pesticide.
Sper că statele membre îşi vor adopta curând poziţia, astfel încât să putem adopta noile norme înainte de alegerile europene şi să le dăm fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru tranziţia verde”, a declarat la finalul votului raportoarea Jessica Polfjard (PPE, Suedia).
Potrivit eurodeputatului român Daniel Buda (PNL), vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din PE, acest regulament „încearcă să răspundă unor provocări şi unor nevoi ale sectorului agricol, în sensul de a pune la dispoziţia acestora instrumente prin care să aibă acces la seminţe de calitate, seminţe care să fie, pe de o parte, rezistente la secetă, pe de altă parte să necesite un consum mult mai redus de pesticide, insecticide şi îngrăşăminte chimice, ceea ce se circumscrie oarecum în această nouă religie la nivelul Uniunii Europene – Green Deal”.
De asemenea, „este foarte important de reţinut că aceste noi tehnici genomice vizează nişte procese care oricum se întâmplă în natură. Doar că în natură aceste mutaţii, să spun aşa, au loc undeva între 8 şi 10 ani. Pe când prin aceste noi tehnici genomice, ele se întâmplă mult mai repede, deoarece sunt provocate, făcute în laborator”, a explicat europarlamentarul PPE la o întâlnire cu jurnalişti români în această săptămână la Strasbourg.
„Ce este foarte important de asemenea din punct de vedere tehnic este faptul că nu se ia o genă de la grâu, de exemplu, să se mute la porumb sau de la porumb la grâu sau la secară sau la ovăz, ci se lucrează cu genomul în interiorul aceleiaşi plante.
De aceea noi spunem că nu sunt organisme modificate genetic, ci sunt practic noi tehnici de ameliorare.
Repet, proceduri sau elemente care se întâmplă oricum în natură. Ipocrizia care loveşte foarte multe state la nivelul Uniunii Europene, începând de la Franţa până la Polonia, parte şi în România, este legată de faptul că ele califică această chestiune sau aceste noi tehnici genomice ca fiind organisme modificate genetic şi (n.r. – ridică întrebări în legătură cu) ce s-ar întâmpla dacă s-ar consuma astfel de produse la nivelul României sau la nivelul Uniunii Europene. Un lucru este foarte clar: agenţiile care au făcut verificări, EPSO (Organizaţia Europeană de Ştiinţa Plantelor – n.r.) şi EPSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară – n.r.), au concluzionat în mod clar şi neîndoielnic că niciodată consumul de astfel de plante nu va fi de natură să producă vreo problemă de sănătate, nici omului şi nici animalelor”, a detaliat Daniel Buda.
Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu statele membre ale Uniunii Europene pentru a decide forma finală a legii.
Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară a evaluat potenţialele probleme legate de siguranţa NTG-urilor. Mai multe produse NTG sunt disponibile sau în curs de a fi disponibile pe piaţă în afara UE (de exemplu, bananele din Filipine care nu se înnegresc, cu potenţialul de a reduce deşeurile alimentare şi emisiile de CO2).
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.
