Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a spus miercuri că ţările trebuie să redirecţioneze subvenţiile directe şi indirecte, în valoare de aproximativ 7.000 de miliarde de dolari pe an, dinspre combustibilii fosili spre combaterea schimbărilor climatice, transmite Reuters.
Prezentă la Forumul de la Davos, Georgieva a spus că subvenţiile totale pentru combustibili fosili includ subvenţii guvernamentale directe în valoare de 1.300 de miliarde de dolari precum şi subvenţii indirecte, printre care se numără şi eşecul de a pune un preţ pe emisiile de carbon, adăugând că acest preţ trebuie să ajungă la 85 de dolari pe tonă în 2030.
Stabilirea unui preţ al emisiilor de carbon la doar 25% din nivelul de 85 de dolari pe tonă ar genera fonduri în valoare de 800 de miliarde de dolari, bani care ar putea fi utilizaţi pentru combaterea schimbărilor climatice, în timp ce un preţ stabilit la 50% din nivelul de 85 de dolari pe tonă ar genera 1.500 de miliarde de dolari, a apreciat Kristalina Georgieva la un panel la care a mai participat preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga.
„Ceea ce vreau să spun este că trebuie să facem rost de resurse, să le luăm de acolo de unde fac rău şi să le punem acolo unde ajută”, a spus Georgieva.
Aceasta a adăugat că FMI încorporează obiectivele referitoare la reducerea emisiilor în discuţiile de politică macroeconomică cu ţările mari poluatoare precum şi obiective de adaptare la climă cu ţările vulnerabile.
La acelaşi panel, Ajay Banga a spus că „lumea nu îşi permite noi decenii de creştere puternică a emisiilor”, iar creditorii trebuie să acţioneze în regim de urgenţă pentru a găsi modalităţi de finanţare a surselor de energie curată şi de asemenea să deschidă calea pentru investiţiile venite din partea capitalului privat.
„Nu putem fi singurii care fac toate aceste proiecte şi să le punem în bilanţurile noastre. Conturile noastre sunt limitate”, a spus Banga.
Acesta a adăugat că Banca Mondială ia măsuri pentru a contracara riscurile politice, obiectivul fiind creşterea garanţiilor de riscuri politice până la 20 de miliarde de dolari pe an în 2030, de la nivelul actual cuprins între şase şi lapte miliarde de dolari pe an.
Incertitudinile cadrului de reglementare şi riscurile cursului de schimb stau de asemenea în calea investiţiilor private în tranziţia energetică a multor ţări, iar Banca Mondială poate ajuta la absorbţia unei părţi din aceste riscuri, a mai spus Ajay Banga.
„Aceste ţări nu au pieţe de hedging care să fie suficient de largi sau suficient de adânci. Instituţii precum a noastră trebuie să găsească o modalitate prin care să poată interveni şi acoperi acea gaură”, a adăugat Banga.
