Cultivarea cartofului pe unul și același teren mai mulți ani la rând duce la scăderea recoltei și înrăutățirea stării generale a culturii. Motiv din care, este recomandată o pauză de 4 ani pentru a evita dezvoltarea bolilor, dăunătorilor și extragerea acelorași elemente nutritive din sol.
Chiar dacă schimbăm soiul cultivat, tuberculii vor fi mai mici, plantele vor fi mai vulnerabile la boli, iar randamentul va scădea considerabil. Prin urmare, este necesar să se respecte regulile de rotație a culturilor.
Astfel, este importantă alegerea atât a unei culturi favorabile (premergătoare) după care cartoful va crește bine, cât și alegerea culturii următoare ce va valorifica pe deplin parcela pe care a crescut cartoful.
Ce culturi creștem după cartof
Leguminoasele
Cartofii extrag cantități mari de azot, potasiu și fosfor din sol. Spre exemplu, în medie, la formarea unei tone de tuberculi (împreună cu masa vegetativă) se cheltuie cca. 6 kg azot, 2 kg fosfor şi 10 kg potasiu.
Motiv din care, după cartof, pentru a suplini din nou stocurile de elemente nutritive, putem cultiva leguminoase.
Plantele leguminoase, datorită bacteriilor fixatoare de azot, acumulează azotul din aer, îl stochează în noduli, restabilind astfel fertilitatea solului.
În plus, masa verde a leguminoase este bogată în potasiu și fosfor, motiv pentru care aceste plante sunt semănate ca îngrășământ verde. Rădăcinile lor afânează și drenează solul.
Scurte caracteristici ale leguminoaselor:
- fasolea – poate fi semănată drept cultură principală;
- mazărea – poate fi semănată drept cultură principală și îngrășământ verde;
- bobul – cultură principală sau îngrășământ verde;
- trifoiul – plantă meliferă, îngrășământ verde, folosit și pentru hrana animalelor, are cel mai mare conținut de azot dintre toate leguminoasele;
- sulfină – plantă meliferă, îngrășământ verde, folosită pentru reducerea viermilor de sârmă și a nematozilor din sol;
- măzăriche – plantă meliferă, îngrășământ verde, creștere rapidă;
- lupinul – îngrășământ verde. Lupinul alb este o plantă meliferă bună, iar lupinul albastru este bogat în alcaloizi, util dacă ați avut probleme în sezonul precedent cu râia cartofului;
- sparceta, lucerna – plantă meliferă, îngrășământ verde util.
Se va evita amplasarea cartofului pe o solă cultivată cu lucernă dacă aceasta a fost puternic infestată de cuscută, deoarece această buruiană parazitează şi cartoful.
Leguminoasele în calitate de îngrășământ verde pot fi semănate primăvara sau toamna, după recoltare. Dacă nu aveți albine și nu sunt necesare florile, plantele sunt tăiate la înflorire pentru încorporare în sol.
În zonele cu sol sărac, infectat cu nematozi sau ciuperci patogene, se recomandă creșterea leguminoaselor în calitate de cultură principală pe o durată mai lungă de timp.
Cruciferele
În anul următor, după cartof, mai puteți semăna specii crucifere: ridiche, napi și hrean. Însă, în cazul verzei, puteți obține o recoltă scăzută (în special în cazul varzei albe), deoarece aceasta pentru dezvoltare normală necesită mult azot, potasiu și fosfor, adică aceleași elemente ca și cartoful.
Prin urmare, varza se plantează după cartofi doar dacă grădina este mică și nu aveți alt loc. Pentru a proteja pe cât posibil varza de rizoctonioză și alte boli comune, este recomandat să semănați toamna trifoi, secară sau facelia.
Un îngrășământ verde popular din familia cruciferelor este muștarul. Se seamănă după recoltarea cartofilor, iar primăvara se încorporează în sol.
Sistemul radicular al plantei secretă substanțe care distrug mai multe ciuperci patogene (are efect negativ asupra agenților cauzali ai manei, rizoctoniozei sau râiei cartofului).
Atunci când alegeți ce să semănați după cartof ca îngrășământ verde, trebuie să luați în considerare: nicio altă plantă cruciferă nu poate fi plantată după muștar.
V-ar putea plăcea și Îngrășămintele verzi: Top 5 specii de plante ce combat dăunători și boli din sol.
Cucurbitaceele – ce specii putem cultiva după cartof
Cucurbitaceele, în general, se simt confortabil dacă sunt plantate după cartof. Spre exemplu, mulți consideră cartoful un premergător bun pentru castravete. Însă, există riscul infectării cu unele boli comune.
Pe de altă parte, dovleceii sau dovlecelul Patison sunt cei mai toleranți reprezentanți ai familiei cucurbitacee; ei pot oferi recolte bune pe fostele parcele de cartof.
Pentru a evita unele probleme, regula este aceeași ca și pentru varză: cel mai bine este să cultivați cucurbitacee după ce ați semănat îngrășământ verde (secară sau facelie).
Alte culturi care pot fi semănate după cartof
După cartof, ceapa și usturoiul cresc bine. În plus, poate fi cultivat morcovul. Se permite semănatul porumbului dulce, pătrunjelului, sfeclei roșii, țelinii și păstârnacului.
Salata verde, spanacul și rucola pot fi semănate atât primăvara, cât și la sfârșitul verii, după recoltarea timpurie a cartofilor.
Cerealele. Cel mai des ca îngrășământ verde după cartof sunt semănate secara și ovăzul, deoarece conțin multe substanțe utile. Rădăcinile de secară secretă substanțe cee sunt dăunătoare mai multor ciuperci patogene.
Secara și ovăzul sunt semănate toamna, iar primăvara cosite sau doar se lucrează parcela, încorporând plantele tinere în sol. Pentru a fertiliza solul mai bine, amestecați secară, ovăz și măzăriche.
V-ar putea fi util și articolul despre Plantarea și îngrijirea cartofului ecologic – tehnologie.
Culturi ce nu trebuie plantate după cartofi
Nu trebuie cultivate plante din familia solanaceelor după cartofi (sunt sensibile bolile cartofului, în special Fusarium sp.). Astfel, evitați să cultivați după cartof legumele:
- tomate;
- vinete;
- ardei;
- tutun.
Pentru acestea, este recomandată o pauză de 4 ani până a se întoarce pe același teren.
De asemenea, nu este recomandată plantarea după cartof a căpșunului, florii soarelui (risc de dezvoltare a putregaiului cenușiu).
După ce culturi cultivăm cartoful?
Apropo, dacă vă gândiți unde să plantați în sezonul următor cartof, o puteți face cu succes pe terenurile unde anterior ați cultivat morcov, ceapă, usturoi, mazăre.
În general, pe suprafețe meri, rezultatele cele mai bune se obţin după graminee şi leguminoase perene furajere (lucerna), leguminoase anuale (mazăre, fasole), cereale păioase (grâu, secară, orzoaică, orz), porumb siloz, bostănoase.
V-ar putea plăcea și Bolile cartofului: Cum se determină – foto și descriere.
