După o creştere semnificativă a importurilor de energie în Uniunea Europeană între 2021 şi 2022, scenariul este diferit în 2023, importurile au scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv în perioada aprilie-iunie 2023, faţă de perioada similară din 2022, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În trimestrul doi din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, importurile de energie ale UE în ceea ce priveşte valoarea au scăzut cu 39,4%, iar în ceea ce priveşte cantitatea au scăzut cu 11,3%, după ce în primele trei luni ale anului s-a înregistrat un declin de 26,5% şi, respectiv, 6,1%.
În ceea ce priveşte cantitatea, ponderea Rusiei în importurile UE de uleiuri petroliere şi gaze naturale a scăzut continuu din trimestrul doi din 2022. Importurile UE de uleiuri petroliere din Rusia au scăzut de la o medie lunară de 8,7 milioane tone în trimestrul doi din 2022 la 1,6 milioane tone în trimestrul doi din acest an (un declin de 82%), dar, în contrast, importurile de la partenerii din afara UE, exceptând Rusia, au urcat cu 5,8 milioane tone, de la 31,5 milioane tone la 37,3 milioane tone.
Ponderea Rusiei în importurile totale ale UE de uleiuri petroliere a fost 4% în trimestrul doi din 2023, de la un nivel de 21,6% în perioada similară din 2022.
Şi importurile UE de gaze naturale au scăzut semnificativ (cu 17% în ceea ce priveşte cantitatea) în trimestrul doi din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, în urma planului UE de reducere a consumului de gaze.
Importurile UE de gaze naturale din Rusia au scăzut de la o medie lunară de 5,1 milioane tone în trimestrul doi din 2022 la 2,5 milioane tone în trimestrul doi din acest an.
Dacă în trimestrul doi din 2022 Rusia era principalul furnizor al UE de uleiuri petroliere, cu o pondere de 15,9% din totalul importurilor UE, în trimestrul doi din 2023 Rusia era doar pe locul 12, cu o pondere de 2,7%, un declin de 13,2 puncte procentuale (pp) comparativ cu 2022. În acelaşi timp, a crescut ponderea importurilor din Norvegia (3,5 pp), Kazahstan (3,2 pp), Statele Unite (2,1 pp) şi Arabia Saudită (2,3 pp).
Situaţia este similară pentru gaze naturale în stare gazoasă, statele membre UE apelând la alte surse de aprovizionare. Ponderea Rusiei a scăzut cu 14,5 pp, la 13,8% din totalul importurilor UE, dar au crescut semnificativ ponderile Algeriei (9,3 pp) şi Norvegiei (6,2 pp). În în trimestrul doi din 2023, principalul furnizor al UE a fost Norvegia (cu o pondere de 44,3% din totalul importurilor UE), fiind urmată de Marea Britanie (17,8%) şi Algeria (16,5%).
În privinţa gazelor naturale lichefiate (GNL), în trimestrul doi din 2023 SUA au fost principalul furnizor al UE (cu o pondere de 46,4% din totalul importurilor UE), fiind urmate de Rusia (12,4%), Qatar (10,9%), Algeria (9,9%) şi Nigeria (5,1%).
