Sistarea Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră a pus serios la îndoială continuarea exporturilor de cereale ucrainene.
Săptămâna trecută, Croația a apărut ca o alternativă la porturile blocate și bombardate de la Marea Neagră și Dunăre ale Ucrainei, dar, potrivit analiștilor, opțiunea ca țara adriatică să devină o poartă de intrare în lume pentru cerealele ucrainene este nerealistă în această etapă, analizează BTA, preluată de Sega.
Săptămâna trecută, ministrul croat de externe, Gordan Grlic-Radman, a fost într-o vizită în Ucraina. Împreună cu omologul să din Ucraina, Dmîtro Kuleba, el a discutat despre cooperarea bilaterală, iar din cadrul întâlnirii a reieșit clar că accentul în discuții a fost pus pe opțiunea ca porturile croate să preia exporturile de cereale ucrainene, precum și pe asistența militară oferită de Zagreb pentru Kiev.
„Am convenit cu privire la utilizarea porturilor croate de la Dunăre și de la Marea Adriatică pentru transportul cerealelor ucrainene. Urmează să începem identificarea celor mai bune rute posibile către aceste porturi, astfel încât să profităm la maxim de această oportunitate. Orice contribuție la deblocarea exporturilor, fiecare ușă deschisă este o contribuție reală la garantarea securității alimentare a lumii”, a spus Kuleba, după întâlnirea cu omologul său croat, citat de UNIAN.
Șeful diplomației ucrainene a subliniat că, la fel ca în discuțiile cu toți ceilalți parteneri de la Kiev, principalul subiect în discuțiile cu Grlic-Radman a fost armele, dar a refuzat să ofere detalii în acest sens. Cei doi au discutat și despre pregătirea unei conferințe internaționale a donatorilor pentru deminarea Ucrainei, care va avea loc la Zagreb, în luna octombrie.
Problema exportului de cereale ucrainene a fost din nou pe ordinea de zi, după ce Rusia a anunțat unilateral, pe 17 iulie, că se retrage din Inițiativa pentru cereale prin Marea Neagră – acord încheiat anul trecut cu medierea Turciei și a ONU pentru a asigura coridoare sigure pentru exportul recoltei de cereale a Ucrainei.
Atacurile ulterioare ale Moscovei asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Odesa și Nikolaev, au făcut imposibilă utilizarea lor în continuare pentru exportul de cereale, iar după ce au fost vizate și porturile dunărene ale Ucrainei, în special Izmail și Reni, a devenit clar că și această rută este periculoasă, ceea ce a forțat Kievul să caute soluții alternative.
Provocări logistice pentru opțiunea croată
Propunerea Zagrebului de a ajuta la realizarea exporturilor de cereale ale Ucrainei a stârnit inițial entuziasm că a fost găsită o cale de ieșire din criza legată de export pentru producția unuia dintre cei mai mari producători de cereale din lume, cum e Ucraina, dar analiștii spun că acest lucru nu va fi ușor din cauza mai multor factori, dintre care unul este legat de obstacolele logistice.
Din punct de vedere pur geografic, cerealele ucrainene trebuie mai întâi să parcurgă cumva distanța dintre Ucraina și Croația, care nu este mică. Din motive evidente, acest lucru nu se mai poate face pe Dunăre prin porturile Izmail și Reni, de aceea cea mai ușoară variantă este să fie efectuat transportul prin Marea Neagră până în portul românesc Constanța și de acolo pe Dunăre pentru a ajunge la portul croat de pe Dunăre, Vukovar, notează Deutsche Welle.
Dar portul din acest oraș croat este mic și nu are capacitățile necesare pentru a face față unor cantități atât de mari de mărfuri. Capacitatea sa actuală de manipulare a mărfurilor este de 1,2 milioane de tone pe an, ceea ce sună impresionant, dar acest lucru nu se aplică mărfurilor în vrac, cum ar fi cerealele, ci unor mărfuri precum containerele și altele.
Portul are, de asemenea, un singur siloz de depozitare a cerealelor, cu o capacitate modestă de doar 10.000 de tone.
Spre comparație, conform datelor UE, în perioada august 2022 – mai 2023, Ucraina a exportat peste 30 de milioane de tone de cereale și alte produse alimentare prin coridoarele de cereale ale Mării Negre, fiind necesare peste 1.080 de nave pentru transportul întregului volum, ceea ce înseamnă că Vukovar nu poate juca un rol semnificativ în realizarea exporturilor de cereale ucrainene.
Problematic rămâne și modul în care cerealele vor ajunge în marile porturi de la Adriatică ale Croației – Zadar, Rijeka sau Split.Un camion mare nu poate transporta mai mult de 45 de tone pe traseu, ceea ce înseamnă că vor fi necesare peste 22.000 de vehicule grele pentru a se transporta un milion de tone, iar rețeaua rutieră croată cu greu poate face față unui astfel de trafic, subliniază Deutsche Welle.
Transportul feroviar rămâne o opțiune, dar rețeaua feroviară a Croației nu este în stare bună – o mare parte din ea nici măcar nu este electrificată – ceea ce va face ca transportul grâului pe căile ferate croate să fie costisitor și lent.
„Pentru implementarea unei astfel de operațiuni de transport vor fi necessare investiții uriașe și mult timp. Asta va dura ani de zile. Nu doar căile ferate, ci și porturile, despre care se vorbește în prezent, nu sunt pregătite să preia volume atât de mari de mărfuri în vrac. Toate acestea se vor dovedi a fi foarte scumpe”, a declarat Ljubo Jurcic, profesor emerit la Facultatea de Economie a Universității din Zagreb și fost ministru croat al Economiei, pentru Deutsche Welle.
Nu e fezabil din punct de vedere economic
Exporturile prin Croația nu vor fi deosebit de profitabile pentru Ucraina din punct de vedere financiar. În prezent, grâul este comercializat pe piețele internaționale la prețuri de aproximativ 350 de euro pe tonă, iar porumbul la 260 de euro/t, ceea ce înseamnă că, chiar dacă Croația reușește să exporte un milion de tone de cereale, asta va aduce un profit de doar 300 de milioane de euro.
În același timp, o mare parte din acești bani nu vor ajunge la fermierii ucraineni, deoarece toți cei din lanțul de transport vor dori, de asemenea, să păstreze din profit. Potrivit lui Jurcic, costurile exportului de cereale ucrainene vor fi nejustificat de mari pentru Croația, iar acest lucru nu va fi compensat nici măcar de impactul pozitiv care va fi generat pentru exporturile Kievului.
Mai mult un gest simbolic pentru Kiev și Bruxelles decât un efect real
Pe lângă ajutorul în sectorul alimentar, Zagrebul oferă și ajutor militar Kievului. În luna mai, Croația a donat Ucrainei 14 elicoptere Mi-8, dar, potrivit lui Jurcic, acest sprijin, precum și asistența promisă pentru exportul de cereale, sunt mai degrabă un gest simbolic fără nicio mare greutate reală. El a dat ca exemplu ajutorul militar pe care Croația l-a oferit Ucrainei până acum, despre care a spus că se află „în limita erorii statistice”.
„Fie că este vorba de elicoptere sau de alte arme și muniții, totul este o expresie a sprijinului simbolic. Probabil că ucrainenii au consumat muniția furnizată într-o singură zi”.
Potrivit lui Jurcic, gestul ministrului croat de externe în timpul vizitei sale la Kiev săptămâna trecută a fost îndreptat nu numai către Ucraina, ci și către Comisia Europeană.
„Croația exprimă adesea mai mult sprijin față de inițiativele UE decât își dorește Uniunea de la ea, devenind una dintre țările din Uniunea Europeană cu cea mai mare deschidere față de politica de la Bruxelles”, a subliniat Jurcic.
Potrivit acestuia, cu oferta pentru cereale, Croația a vrut în primul rând să arate empatie față de Ucraina, precum și că este de partea ei și că o susține.
„Acesta a fost mai degrabă un gest simbolic de sprijin”, a spus el.
