Dacă în luna martie, datorită condițiilor climatice, previzionam instalarea ruginii galbene în culturile de cereale (și nu am greșit), acum atrag atenția asupra riscului de Fusarium la spic (ar fi bine să greșesc).
Spun asta deoarece condițiile meteorologice din această perioadă sunt extrem de favorabile realizării infecțiilor cu Fusarium graminearum la spic cât și la baza tulpinii.
Marea majoritate a soiurilor de grâu se află acum în fenofaza de burduf iar unele chiar au început să înspice. Parametrii climatici cu mare importanță în favorizarea fusariozei la grâu sunt: temperatura, cantitatea de precipitații și umiditatea relativă a aerului (Cook, 1981; Magan și Lacey, 1984; Popescu, 2005).
Schimbările climatice din ultimii ani au influențat puternic dezvoltarea ciupercilor din genul Fusarium favorizând apariția epidemiilor în culturile de grâu. Ne aducem aminte că, cea mai recentă epidemie de Fusarium graminearum la cerealele din Câmpia Banatului a fost în anul 2019, când calitatea boabelor de grâu a fost foarte scăzută, în principal datorită prezenţei micotoxinelor în rate care au depășit concentrațiile maxime admise, conform standardelor UE (Cotuna et al., 2019). Să sperăm că primăvara 2023 nu va fi la fel.
Multe studii arată că, umiditatea continuă determinată de precipitațiile puternice din luna mai și temperaturile înregistrate înainte de etapa de înflorire, după înflorire și în timpul dezvoltării boabelor favorizează epidemiile de FHB la grâu (Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012).
Pe măsură ce expunerea la umiditate este mai lungă, intensitatea atacului crește. De Wolf et al. (2003)] au arătat că infecțiile sunt favorizate în special de durata în ore a precipitațiilor cu șapte zile înainte de înflorire și temperaturile aerului cuprinse între 15 și 30 grade C.
Chandelier et al. (2011), în cercetările desfășurate pe parcursul a șapte ani, au constatat o corelație puternică între umiditatea relativă medie a aerului mai mare de 80% și cantitatea de DON acumulată în boabe (precipitațiile înregistrate în timpul cercetării determinând condițiile de umiditate ridicată).
Astfel, este bine cunoscut faptul că, în condiții de vreme cu temperaturi cuprinse între 15 și 30 grade C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic pot apărea în 2 – 4 zile de la inițierea infecției (Wegulo, 2012).
Având în vedere condițiile climatice actuale cât și cele previzionate, trebuie acordată atenție maximă efectuării tratamentelor fitosanitare. Când spun asta mă refer la alegerea fungicidelor și la momentul aplicării.
În altă ordine de idei, la această dată, rugina galbenă urcă încet și sigur în etajele superioare de frunze, mai ales la soiurile sensibile. În urma observațiilor efectuate am constatat că, la soiurile sensibile, Puccinia striiformis a ajuns la frunza de sub steag.
Pe lângă rugină, Septoria tritici își continuă evoluția, la fel și Blumeria graminis. Mulți fermieri sunt supărați deoarece nu pot ține rugina galbenă sub control chiar dacă au făcut tratamente.
De ce se întâmplă asta? Motivele pot fi multe: aplicarea incorectă a tratamentelor fitosanitare, rezistența fungului la fungicide, sensibilitatea soiurilor etc.
Dintre patogenii specifici, rugina galbenă necesită o atenție deosebită, fiind extrem de periculoasă și cu o capacitate mare de răspândire a sporilor la distanță. De aceea, în anii favorabili pot fi necesare chiar două tratamente pentru stoparea infecțiilor (deși este greu deoarece ciuperca este destul de rezistentă la fungicide) – Brown și Hovmøller, 2002.
Care sunt momentele optime pentru combaterea fusariozei?
Studiile arată că, cea mai ridicată eficiență s-a înregistrat atunci când tratamentul a fost efectuat la BBCH 59 – când grâul nu este înflorit.
Dacă ratați tratamentul de la BBCH 59, puteți aplica fungicidul la BBCH 63 – 65 – început înflorit, moment optim pentru bolile spicului.
În situațiile grave, când există risc de infecții secundare, se poate face un tratament la BBCH 69 – sfârșit înflorit (de obicei nu se recomandă deoarece este prea târziu pentru tratament, infecțiile fiind deja realizate).
Din păcate, atunci când clima este foarte favorabilă infecțiilor, patogenul cu greu poate fi ținut sub control. În anul epidemic 2019, fungicidele aplicate nu au stăvilit infecțiile.
Ce fungicide putem aplica?
Dintre fungicidele omologate amintesc: tebuconazol, protioconazol + tebuconazol (eficiență bună), bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin, fluxapiroxad + piraclostrobin, mefentrifluconazol+piraclostrobin, mefentrifluconazol, fluxapiroxad+ mefentrifluconazol, protioconazol (eficiență bună), fenpropidin, azoxystrobin, metconazol (eficiență bună), piraclostrobin, bixafen + tebuconazol (după Aplicația Pesticide 2.23.3.1., 2023).
Aceste substanțe controlează și patogenii Puccinia striiformis, Blumeria graminis, Septoria tritici.
Bibliografie:
- Brown, J. K., Hovmøller, M. S. (2002). Aerial dispersal of pathogens on the global and continental scales and its impact on plant disease. Science. 297, 537–541.
- De Wolf, E. D., L. V. Madden and P. E. Lipps. 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology. 93: 428-435.
- Chandelier, A., C. Nimal, F. André, V. Planchon and R. Oger. 2011. Fusarium species and DON contamination associated with head blight in winter wheat over a 7-year period (2003-2009) in Belgium. Eur. J. Plant Pathol. 130: 403-414.
- Cook, R. J. 1981. Fusarium diseases of wheat and other small grains in North America. In: Nelson, P. E., T. A. Toussoun and R. J. Cook (Ed), Fusarium Diseases, Biology and Taxonomy. United States Pennsylvania State University Press, United States, pp. 39-52.
- Cotuna Otilia, Mirela Paraschivu, Veronica Sărăţeanu, Elena Partal, Carmen Claudia Durău, 2022, Impact of fusarium head blight epidemics on the mycotoxins’ accumulation in winter wheat grains, Emirates Journal of Food and Agriculture. 2022. 34 (11): 949 – 962, doi: 10.9755/ejfa.2022.v34.i11.2959.
- De Wolf, E. D., L. V. Madden and P. E. Lipps. 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology. 93: 428-435.
- Magan, N. and J. Lacey. 1984. Water relations of some Fusarium species from infected wheat ears and grain. Transac. Br. Mycological Soc. 83: 281-285.
- Nopsa, J. F. H., P. S. Baenziger, K. M. Eskridge, K. H. S. Peiris, F. E. Dowell, S. D. Harris and S. N. Wegulo. 2012. Differential accumulation of deoxynivalenol in two winter wheat cultivars varying in FHB phenotype response under field conditions. Can. J. Plant Pathol. 3: 380-389.
- Popescu, G. 2005. Tratat de Patologia Plantelor. Eurobit, Timișoara.
- Wegulo, S. 2012. Factors influencing deoxynivalenol accumulation in small grain cereals. Toxins (Basel). 4: 1157-1180.
- Dr. Ing. Cotuna Otilia, Șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, Șef lucrări FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USV „Regele Mihai I” din Timișoara.
