Daea: România nu trebuia să ia niciun cent de la Comisia Europeană în baza algoritmului de calcul

„Aflând că suma dislocată din rezervă, de 56,3 milioane euro, este repartizată la doar la trei state membre, iar României îi este repartizată suma de 10 milioane euro am intervenit pe toate canalele, am solicitat şi am avut întâlniri cu comisarul în data de 17 martie, când mi-a pus în faţă modul de calcul şi suma repartizată, iar pe baza algoritmului de calcul România nu trebuia să ia niciun cent.

Considerând incorectă suma, dar şi modul de calcul, am solicitat comisarului o analiză cu experţi români. Lucrul acesta s-a întâmplat, iar în ziua următoare a intervenit preşedintele României în cadrul Consiliului European. Cunoscând procedurile tehnice privind elaborarea actelor normative la nivelul instituţiilor Uniunii Europene am ştiut că suma va fi validată printr-o decizie, ceea ce s-a întâmplat, iar în prezent se află în analiză o altă sumă pentru sprijin suplimentar”, a explicat Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.

„Viteza de reacţie se poate constata prin faptul că după apariţia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în ziua de 5 aprilie, la orele 10:49, în aceeaşi zi, la orele 14:19, s-a publicat actul normativ destinat celor care au avut grâu în stoc la 1 februarie 2023 pentru a deveni beneficiarii acestei sume de la Uniunea Europeană. În perioada următoare, după ce vor veni sumele suplimentare, vom avea în vedere şi producătorii de porumb şi floarea-soarelui”, a arătat el.

„Se cunoaşte demersul făcut de domnul prim-ministru şi de premierii Poloniei, Ungariei şi Slovaciei şi de preşedintele Bulgariei, prin scrisoarea comună adresată Comisiei Europene cu propunerea de îmbunătăţire a cadrului juridic existent, în aşa fel încât impactul asupra fermierilor să fie cât mai mic.

Aşteptăm decizia COREPER, a comitetului reprezentanţilor permanenţi în Uniunea Europeană şi răspunsul la scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen. Suntem în contact direct cu structurile europene şi cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care este o autoritate a statului român responsabilă de politica comercială”, a transmis şeful MADR parlamentarilor.

„Da, există un deficit comercial. Există şi preocupare în această direcţie, iar Guvernul din care fac parte şi-a propus să diminueze acest deficit de produse agroalimentare, motiv pentru care în Ministerul Agriculturii s-a realizat o serie de programe având în vedere şase obiective:

1. Realizarea în ţară a produselor la care suntem deficitari şi pe care le putem produce (a se vedea programul Tomata, Legume in spaţii protejate, Usturoi, Cartofi şi altele); 2. Stimularea exportului cu produse de valoare adăugată; 3. Stimularea consumului de produse româneşti; 4. Realizarea unor obiective de investiţii prevăzute în PNS pentru depozitare, prelucrare, industrializare a produselor primare, cu 375,3 milioane euro; 5. Investiţii în zootehnie privind reproducţia la porc şi pasăre (71 de contracte în valoare de 1,5 miliarde de euro)”, a explicat Petre Daea.

„Prin structura, obiectivele şi sumele prevăzute în PNS, prin programele demarate şi pe care le vom dezvolta, România va fi capabilă să-şi echilibreze balanţa comercială şi să se menţină poziţii fruntaşe la exportul de cereale şi animale, punându-se accent deosebit pe exportul de produse cu valoare adăugată”, a punctat ministrul Agriculturii.

„Subliniez că aprobarea PNS de către Comisie nu se putea realiza fără îndeplinirea criteriilor procedurale privind asigurarea transparenţei şi consultării partenerilor, astfel încât afirmaţiile privind lipsa transparenţei procesului de elaborare şi revizuirea PNS sunt nefondate. Contrar afirmaţiilor din moţiune, intervenţiile din PNS sunt stabilite pornind de la nevoile identificate în urma analizei socio-economice, sprijinul financiar acoperind fermele de familie, cele mici şi mijlocii, consolidarea lanţului valoric, precum şi investiţii în depozitare şi procesare. Sprijinul din PNS este direcţionat către sectoarele şi zonele cu cele mai mari nevoi şi perspective de dezvoltare”, a subliniat Petre Daea.

„Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii, acordat fermelor până la 50 de hectare, are o alocare de circa 980 de milioane de euro. În plus, în cadrul celorlalte intervenţii pentru investiţii la nivel de fermă, fermele mici şi mijlocii sunt prioritizate, răspunzând astfel nevoii de consolidare a acestui segment al agriculturii româneşti”, a menţionat ministrul Agriculturii.

„Programul Lâna, Alege Oaia, subvenţiile acordate la timp şi corect aplicate au dus la creşterea efectivelor, dar din nefericire aceste programe le-aţi mutilat prin decizii guvernamentale cu Orban în frunte şi cu USR în coadă. Vă anunţ că realizăm în România cea mai mare investiţie de spălat şi prelucrat lână, în valoare de 20 de milioane euro. Anul viitor vor apărea primele capacităţi de producţie în aşa fel încât întreaga cantitate de lână s-o valorificăm în România prin metode moderne, care respectă condiţiile de mediu, iar întreaga cantitate de lână va fi cumpărată de la toţi crescătorii de oi de către Casa de Comerţ, care este a României şi a românilor, şi pe care aţi distrus-o, dar am readus-o la viaţă”, a precizat Daea.

„Din calculele efectuate de instituţii specializate, a reieşit faptul că profitabilitatea cea mai scăzută se regăseşte la exploataţiile cu un număr de animale cuprins între 150 şi 500 capete. În cazul în care s-ar fi luat în considerare numai berbeci înscrişi în registrele genealogice, numărul de animale care ar fi beneficiat de sprijinul cuplat zootehnic ar fi fost mult mai redus, practic la jumătate. Astfel, pentru a acoperi efective de ovine aflate în exploataţiile de 150-500 de capete, segment cu profitabilitatea cea mai scăzută, s-au luat în calcul şi berbecii cu certificate de origine pentru asigurarea raportului de sexe, un berbec la 35 de oi”, a explicat Petre Daea.

„La cele două agenţii care lucrează cu miliarde de euro, întreg procesul de primire, înregistrare şi verificare este prelucrat automat, iar cei aproape 1.000.000 de beneficiari cunosc acest lucru”, a mai spus ministrul.