Horticultura românească are o tendință lentă de creștere, în ultimii ani fiind înregistrate creșteri mai mari, în mare parte datorită fondurilor europene disponibile pentru sector, ceea ce se reflectă și în sectorul ecologic.
Din totalul de 24 298 ha acesta include 8 606 ha plantații fructifere, 5 409 ha livezi de nuci, 2 509 ha vii, 2 299 ha plantații de fructe de pădure, 1 229 ha câmpuri cultivate cu plante medicinale și aromatice și 830 ha terenuri cu legume.
O bună parte din cele 8 606 ha de livezi sunt de tip extensiv, de tip pajiști în munți. Două treimi din plantațiile ecologice de măr au mai mult de 25 de ani și cresc pe portaltoi generativ. Dacă sunt recoltate, merele merg la prelucrare industrială.
Suprafața plantațiilor superintensive de măr este estimată la doar 100-150 ha. Pentru restul livezilor producția merge în cantități mari la prelucrare în fabrici mari mai ales în Ungaria (Austria Juice sau Rauch) care au finanțat după 2005 plantarea a circa o mie ha de livezi de măr din soiuri rezistente la boli destinate prelucrării.
Sandy Fruits este un consolidator important pentru acest sector. În plus, există și prelucrare artizanală în interiorul țării pentru piața locală. Ferma Biozoli, Măr de Bran, Merita Bio, Provivo și Coșul Cu Fructe sunt unele bune exemple a acestei afaceri. Din mere și prune sunt fabricate sucuri, baby food și distilate.
Producători cu livezi inovative cu producție destinată consumului proaspăt sunt Sinfrutta, Ferma Cenad, Ferma Steluța și Agromec Cheresig. Dacă reușesc să-și vândă fructele la marile supermarketuri, produsele lor nu sunt întotdeauna identificate ca fiind ecologice.
Cu aproximativ 5.000 ha, România este una dintre cei mai importanți producători de nuci ecologice din UE, iar nucile ecologice sunt una dintre culturile prioritare pentru guvernul român. Sectorul nucilor ecologice este bine organizat și are consolidatori ce dețin unități de prelucrare, adesea în paralel cu producere convențională.
Recolta de nuci ecologice este reprezentată în mare parte de livezi extensive situate mai ales pe dealurile Transilvaniei cu recolte reduse și pomi de peste 25 de ani.
În plus, există plantații de alun pe suprafețe mai mici cu producția comercializată, în mare parte, către Ferrero în Italia ca fiind convențională. Unii dintre cei mai mari jucători din acest subsector sunt Sinfrutta cu peste 100 ha de plantații de alun ecologic şi Solitree cu 60 ha.
Transilvania Nuts, Dry Fruits Transilvania și NutSan sunt câțiva dintre cei mai importanți consolidatori și procesatori de nuci ecologice până la ambalarea finală a produselor.
Transilvania Nuts, fiind prezentă cu stand la Biofach 2022 produce, de asemenea, mixuri și batoane din fructe uscate și nuci. Dry Fruits Transilvania are stand propriu în mai multe lanțuri de supermarketuri cu nuci, alune și mere uscate.
Fructele de pădure ecologice sunt o altă direcție prioritară în dezvoltarea sectorului ecologic în România. Subsectorul este dominat de cătină, afine, mure și zmeură.
Chiar dacă cantitatea lor este mai mică decât ce se recoltează din flora spontană, calitatea lor este mai înaltă și prin urmare, acestea vizează mai degrabă piața de consum proaspăt.
Fructele de pădure sunt vândute predominant în formă congelată către alte state din UE pentru a fi ulterior prelucrare, dar cantități mai mici sunt vândute și pe piața de consum proaspăt (de exemplu, afine în Germania).
Unele companii aprovizionează piața locală cu fructe de pădure prelucrate finit sau proaspete la sezon. Bio Cătina este o cooperativă deplin ecologică de prelucrare a fructelor de pădure de pe o suprafață de peste 200 ha.
Ei au creat o marcă numită Energyne cu o gamă mare de produse finite. Alte companii importante din acest sector sunt: Merryberry (afine proaspete și prelucrate), Primagra (cătină congelată), Hipy (suc de cătină), Racovița Berivoi (afine, zmeură și mure proaspete și prelucrate). Ferme mai mici sunt Elixir Bio în Muntenia și Bluerey în Transilvania.
V-ar putea plăcea și Agricultura ecologică în România – cum a evoluat sectorul.
Raport ecologic pe țară realizat de către Christoph Arndt și Andrei Lozan.