În România, agricultura ecologică a început în Transilvania, iar după aderarea la UE, atunci când marii producători de cereale din sudul țării s-au alăturat, suprafața ecologică a început să crească semnificativ.
Astfel, dacă în 2001 existau doar 72 de operatori certificați ecologic în România, până în 2012 numărul a ajuns la 15280, datorită fondurilor disponibile. Apoi, însă, din cauza faptului că așteptările producătorilor nu au corespuns realității, numărul operatorilor certificați a scăzut în perioada 2013-2017.
Începând cu anul 2018, în fiecare an, aproximativ 70 de mii de hectare s-au adăugat la suprafața ecologică, ceea ce reprezintă o creștere de 15-25 % pe an.
Într-un raport realizat de către experții Christoph Arndt și Andrei Lozan, este descrisă evoluția agriculturii ecologice în România pentru cultura mare, situația curentă și oportunitățile existente, date pe care le prezentăm în continuare.
Ultimele date oficiale (din 2021) indică faptul că la moment în România sunt 11029 de operatori certificați ecologic. Suprafața certificată ecologic sau în conversie cifrează 520-570 mii ha sau aproximativ 4 % din totalul terenurilor agricole ale României.
Din acest număr de 11 029 de operatori, potrivit datelor oficiale: 10 450 sunt ferme, 165 procesatori, 27 – companii care se ocupă cu culegerea plantelor sălbatice, 5 – domeniul acvaculturii, 382 – fac comerț.
Dacă e să analizăm suprafața certificată, două treimi din terenuri sunt cultivate, inclusiv dintre 7 % culturi perene, iar o treime sunt pășuni permanente.
Potrivit datelor din 2021, o fermă medie certificată ecologic în România are o suprafață de până la 50 de hectare (în 2021 suprafața era de aproximativ 20 de hectare).
Evoluția numărului de operatori și a suprafeței certificate ecologic în România
Făcând o analiză pe județe, experții menționează că cel mai mare număr de operatori certificați ecologic se află în Sălaj și Satu Mare (830 fiecare) din Crișana. Pe de altă parte, atunci când vorbim despre suprafețele certificate, județele Tulcea din Delta Dunării și Timiș din Banat dețin cea mai mare suprafață ecologică, aceasta cifrând aproximativ 60 de mii de hectare fiecare.
Dezvoltarea agriculturii ecologice în România a fost mereu strâns legată de sistemul de subvenții. În anul 2021, a fost debursată o sumă totală de 92 milioane de euro, o creștere de 25% comparativ cu anul 2020.
Subvenții oferite producătorilor în conversie sau certificați ecologic (conform datelor din 2022):
În ciuda faptului că România este cunoscută în special pentru produse ecologice ca miere, nuci, ierburi și fructe de pădure, în special cătina, datele oficiale indică faptul că cerealele și culturile oleaginoase reprezintă jumătate din suprafața certificată ecologic.
Experții menționează că aproape 50% din suprafața certificată ecologic în România este utilizată pentru creșterea cerealelor și culturilor oleaginoase, 12% pentru producerea culturilor furajere.
Principalele culturi ecologice cultivate pe suprafețele în România (conform datelor 2020):
Conform datelor FIBL (Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice) din 2020, România avea aproximativ 134 de mii de hectare ha de cereale ecologice, ocupând locul 8 din Europa după suprafață, după Germania, Franța, Italia, Spania, Rusia, Ucraina și Polonia.
La capitolul culturile oleaginoase ecologice, România este mult mai distinctivă, aflându-se pe locul 4 în Europa – 90 de mii de ha; după Rusia, Franța și Ucraina. Totodată, având 5700 de hectare cultivate cu leguminoase, România ocupă locul 17 în Europa.
Principalele cereale ecologice cultivate în România (2020):
Aproximativ 90% din cerealele, semințele oleaginoase și uleiul vegetal ecologice din România, dar și șrotul de semințe oleaginoase pentru furaj sunt vândute în vrac în alte state UE.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina, ce a dus la faptul că inițial comercianții ucraineni nu au putut exporta producția ecologică, producătorii români au beneficiat inițial de majorări de preț pentru cerealele și semințe oleaginoase ecologice.
Ulterior, începând cu a doua jumătate a anului 2022, prețurile au scăzut puternic, pe măsură ce cerealele ecologice au început să fie exportate prin România și „au inundat piața română” cum menționează comercianții.
Totodată, au urmat scumpiri în lanț ce țin de costurile la energie, creșterea prețurilor la materiile prime convenționale, astfel încât diferența dintre prețurile produselor convenționale și celor ecologice a devenit minoră.
Experții menționează că, perspectivele pentru mai multă producere, prelucrare și comercializare ecologice par să fie destul de pozitive, în conformitate cu puterea economică a țării.
Conform Eurostat, România deține întâietate la capitolul creșterii pieței de retail (în 2021 cu 50 % mai mare față de 2015). Piața de retail alimentar are o dimensiune de peste 40 de miliarde de euro, iar pentru 2023 se așteaptă o creștere mai mare.
V-ar putea plăcea și articolul Păstrarea produselor ecologice – sfaturi și cerințe.
Foarte bun articol