Procesul de elaborare a cadrului legislativ naţional pentru implementarea Planului Naţional Strategic 2023-2027 este în etapa de definitivare, astfel încât să fie operaţional în cel mai scurt timp, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit, care s-a desfăşurat la Bruxelles.
„Procesul de elaborare a cadrului legislativ naţional pentru implementarea PNS este în etapa de definitivare, astfel încât să fie operaţional în cel mai scurt timp şi să permită dezvoltarea procedurilor de lucru şi a documentelor subsecvente necesare pentru punerea în aplicare a planului. În perioada imediat următoare, sunt planificate acţiuni de comunicare şi informare cu privire la conţinutul Planului Naţional Strategic, astfel încât fermierii să fie familiarizaţi cu intervenţiile planificate”, a spus Petre Daea, potrivit documentelor transmise de MADR.
În cadrul intervenţiei avute pe tema planurilor strategice, ministrul român al Agriculturii a precizat că, după definitivarea cadrului legislativ naţional, se va analiza necesitatea unor eventuale modificări ale Planului, pentru a asigura o implementare optimă a intervenţiilor.
„Dialogul cu serviciile Comisiei Europene a fost constructiv pe parcursul elaborării Planului Naţional Strategic, astfel încât documentul programatic să răspundă cât mai bine cerinţelor impuse de regulamentele europene şi exigenţelor Comisiei. Sperăm ca şi în continuare dialogul cu Comisia să fie extrem de util la o posibilă adoptare rapidă a eventualelor modificări”, a subliniat Daea.
Acesta a susţinut că se aşteaptă la o serie de provocări, având în vedere schimbarea de paradigmă din perioada de programare 2023-2027, dar cărora trebuie să le facem faţă.
„Şi le vom face!”, a adăugat el.
Pe tema Indicaţiilor Geografice, un alt subiect al Consiliului Agrifish, Daea a transmis în intervenţia sa că România susţine menţinerea evaluării finale a acestora în cadrul DG AGRI, menţionând că nu este oportună delegarea responsabilităţilor de la Comisie către Oficiu (EUIPO – Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală) în ceea ce priveşte analizarea cererilor.
„România este de acord cu delegarea către Oficiu a unor sarcini administrative. România consideră că sistemul actual prin care se definesc grupurile de producători este deja cunoscut de toţi actorii implicaţi. Nu susţinem ca modalitatea de verificare a reprezentativităţii să fie de 2/3 din grupul de producători. Ar trebui acordată flexibilitate statelor membre să decidă la nivel naţional dacă recunosc sau nu grupurile de producători”, a spus ministrul.
În ceea ce priveşte bunăstarea animalelor, oficialul MADR a transmis că România poate susţine actualizarea legislaţiei în domeniu, pe baza avizelor ştiinţifice EFSA, a experienţei şi a bunelor practici.
„Revizuirea legislaţiei este necesară în contextul progreselor ştiinţifice şi tehnologice, precum şi al aşteptărilor şi intereselor populaţiei, aceasta trebuind să conţină prevederi clare referitoare la standardele de bunăstare a animalelor, însă trebuie avută în vedere necesitatea asigurării competitivităţii producătorilor în condiţiile economice actuale. Schimbarea condiţiilor de creştere a diferitelor specii de animale trebuie să aibă în vedere perioada posibilă de implementat, instrumentele de sprijin, astfel încât să nu afectăm scăderea efectivelor de animale şi îngreunarea activităţii fermierilor cu efecte negative asupra producţiei. Şi, de aici, înţelegerea cuvenită şi necesară pentru fiecare sector în parte”, a explicat Daea.
Întrebat care sunt principalele priorităţi legate de revizuirea legislaţiei privind bunăstarea animalelor, şeful MADR a menţionat că este importantă iniţierea unor noi condiţii de bunăstare pentru alte specii de interes economic, inclusiv animale de companie.
„Referitor la protecţia animalelor în timpul transportului, poate fi avută în vedere revizuirea legislaţiei în contextul asigurării unor standarde înalte de protecţie a animalelor destinate comerţului intracomunitar şi exportului către ţări terţe, cu menţinerea tuturor tipurilor de transport. Cu privire la intenţia de introducere a etichetării pe criterii de bunăstare animală, România consideră că aceasta poate fi introdusă numai voluntar, prin voinţa operatorilor cu activitate în domeniu. România va fi activă în tot procesul de legiferare”, a mai spus el.
În cadrul ultimei teme de discuţie din cadrul consiliului – Regulamentul privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare – Daea a menţionat că România susţine, în principiu, obiectivul de reducere a pesticidelor la nivelul UE, dar nu poate fi de acord cu stabilirea unor ţinte generale de reducere care nu ţin cont de realitatea din statele membre, unde România are cel mai scăzut nivel de utilizare, cu mult sub media europeană.
„Să nu ne grăbim a avansa propuneri nerealiste! De aceea, trebuie să vedem clar ce putem face şi pentru ce facem, unde ne aflăm şi ce ne propunem, până când şi cu ce efect asupra securităţii alimentare. Crizele cu care ne confruntăm şi cu care ne vom confrunta ne determină să fim atenţi în perspectiva asigurării hranei. Din aceste motive, România cere Comisiei Europene o abordare prudentă”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Potrivit sursei citate, continuarea discuţiilor depinde de receptivitatea Comisiei Europene la nevoile expuse de statele membre şi de completarea evaluării de impact care să ia în considerare dimensiunea pierderilor cumulative la nivel de producţie agricolă.
„În lipsa alternativelor, nu putem să continuăm fără a asigura fermierilor instrumentele necesare pentru a face faţă duşmanilor naturali ai plantelor care afectează randamentele şi calitatea produselor, reducând astfel oferta cu implicaţii privind siguranţa alimentară. Suntem aici pentru a desena drumul corect al deciziilor pe care le vom măsura noi şi alţii, prin succesul sau insuccesul lor, să comensurăm succesul pentru care suntem responsabili”, a concluzionat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
