România este mare importatoare de produse agroalimentare din trei ţări importante, respectiv Germania, Ungaria şi Polonia, dar, odată cu aceste produse, importăm şi inflaţia, a afirmat marţi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.
„Eu aş dori să pun în discuţie – şi poate e loc de o dezbatere foarte largă – cât importă România inflaţie, cel puţin pe produsele agricole, în contextul în care ne aflăm. Poate găsim soluţii să nu mai avem o asemenea problemă într-o perioadă următoare, mai ales că nu este o problemă pe care o putem rezolva de pe o zi pe alta. Şi aş dori să vă dau numai câteva cifre din două planuri diferite. Pe de o parte, inflaţia pe care o avem în ţările dezvoltate, pe produsele agroalimentare, este vorba de Germania. Germania a avut în octombrie în raport cu octombrie anul trecut o inflaţie de peste 20%, Polonia 22%, Olanda 14% şi Ungaria 40%. România a avut o inflaţie mare pe produsele agroalimentare, peste 20%. De ce am dat aceste cifre? Le dau şi pe următoarele. România este mare importatoare de produse agroalimentare cel puţin din cele 3 ţări importante: Germania, Ungaria, Polonia. Şi daţi-mi voie să vă citesc câteva cifre care sunt relevante în acest sens şi veţi vedea în ce măsură piaţa produselor agroalimentare din România este dependentă de ceea ce se produce în aceste ţări şi în egală măsură importăm aceste produse, dar importăm, vrem, nu vrem, şi această inflaţie”, a spus Tudorel Andrei, la conferinţa dedicată industriei bancare şi financiare în cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: Emerging challenges of the future”.
El a dat câteva exemple de produse, spunând că acestea sunt relevante. Astfel, la dulciuri, raportul dintre import şi producţie este de peste 6 la 1, la sucul de mere de peste 2 la 1, la peşte de 30 la 1, iar la smântână de 3,6 la 1.
„La bulionul de roşii, care este incredibil, deci, până la urmă, roşia este un produs naţional, este un brand, dacă pot să spun aşa, raportul este aproape de 14 la 1. Practic, ponderea importului în consumul intern este de aproape 95%. Toate acestea ce ne arată? Că suntem dependenţi de o piaţă europeană pe acele produse, la acele produse la care noi ar trebui să avem o contribuţie mare la ceea ce înseamnă piaţa europeană a acestor produse. Din păcate, sunt dezechilibre care au fost create în decurs de 30 de ani. Sunt dezechilibre care pot fi atenuate foarte greu într-o perioadă scurtă”, a susţinut Andrei.
Preşedintele INS a adăugat că recent a publicat o lucrare la Editura Academiei Române despre comerţul exterior cu produse agroalimentare al României.
„Printr-o analiză bazată pe cifre statistice, cifre statistice ce creionează economia României şi comerţul exterior pe o perioadă lungă de timp, ne arată acest dezechilibru mare între ceea ce producem, ce procesăm, ce exportăm, ce importăm. Din păcate, mesajul nu este unul pozitiv din punct de vedere al cifrelor, iar aceste dezechilibre nu pot fi eliminate pe o perioadă scurtă de timp. Eu sper că va exista o dezbatere la nivelul spaţiului public, la nivelul societăţii civile pe această problemă, întrucât performanţa agriculturii României este măsurată prin performanţa în comerţul exterior cu produse agroalimentare. Dacă vom continua să asigurăm echilibru balanţei comerciale sau atenuarea dezechilibrului prin exportul de cereale, seminţe, animale vii şi, un lucru bun din 2007, tutun şi produsele de tutun, va fi foarte greu să avem o balanţă comercială pozitivă în perioada următoare”, a spus Tudorel Andrei.
