Rațele mute sau leșești sunt crescute pentru producția de carne. Acestea se deosebesc esențial de alte rase de rațe. Au gâtul scurt, pieptul lat, aripile puternice și picioarele scurte. Nodulii de culoare roșie din jurul ciocului le fac ușor de recunoscut, în special în cazul masculilor.
Păsările sunt rezistente, calme, nepretențioase și cu o rezistență înaltă la boli. Rațele mute au adesea penajul cu un colorit de mare diversitate întunecat, alb, negru, albăstriu sau maro.
Dimorfismul sexual la această rasă este puternic evidențiat, astfel, masculii cântăresc în jur de 6 kg, iar femelele 2,5-3,5 kg. Datorită acestui fapt rațele leșești sunt catalogate drept rasă de rațe grele pentru carne.
Carnea rațelor leșești este roșie și este considerată dietică datorită conținutului scăzut de grăsimi. Cea mai delicioasă și apreciată parte din carcasă este pieptul. Cărnii îi lipsește gustul specific caracteristic păsărilor de apă.
Păsările ating maturitatea sexuală la vârsta de 6 luni. În condiții bune de întreținere rațele mute depun ouă la această vârstă, iar dacă acestea nu sunt favorabile peste aproximativ 1,5-2 luni după termenul indicat.
Spre deosebire de găini, rațele leșești se ouă în intervalul de ore 6:00-13:00. Depunerea în masă a ouălor este realizată toamna și primăvara
Ouăle rațelor mute sunt de dimensiuni mari, cu coaja groasă și gălbenușul mare. Se împerechează de 3 ori pe an, depunând din martie până în august 90 de ouă.
Avantajele rațelor leșești
- au o rată înaltă de supraviețuire;
- nu sunt pretențioase la hrană;
- rezistente;
- pot fi întreținute și fără bazine acvative;
- nu sunt zgomotoase și nu luptă cu rațele de alte rase.
Dezavantajele rațelor leșești
- nu tolerează umezeală;
- au nevoie de spațiu suficient;
- comparativ cu alte rase, cresc mai greu;
- sensibile la schimbări de cantitate și calitate a hranei.
Bolile care afectează rațele leșești
- ciupitul penelor;
- catarul gușii;
- inflamația cloacei.
Bolile rațelor mute pot fi ușor tratate dacă sunt depistate la timp. Ideal ar fi să nu se permită apariția lor, creându-se condiții potrivite de trai.
Secrete în nutriția și îngrijirea rațelor leșești
- Rațele din această rasă sunt foarte interesate de cioburi de sticlă strălucitoare, diverse cuie, bucăți de metal, iar dacă le găsesc, le înghit imediat. De aceea adăpostul și locul lor de plimbare trebuie menținut permanent curat.
- Trebuie evitată apa foarte fierbinte, chiar și în perioadele reci.
- Dacă există un bazin acvatic, în perioada de iarnă rațele mute nu vor fi lăsate să înoate. Deoarece acestea au glandele sebacee foarte slabe, astfel penele pot îngheța brusc, fapt ce duce la moartea păsării.
- Nutriția bună și echilibrată a rațelor leșești implică o saturație constantă a corpului cu vitaminele A, grupa B, D, precum și E, K, C.
- În dependență de vârstă nu se modifică semnificativ cantitatea de kcal administrate zilnic, în schimb proteina brută necesară este mai mare la tineret (18-19%), scăzând treptat la rațele mature (13-14%).
Ca orice pasăre domestică, rața leșească are nevoie de o alimentație completă. Hrana de bază o constituie furajele cerealiere ca:
- grâul, orzul și alte cereale (îndeosebi porumbul);
- legumele;
- verdeața;
- deșeurile de producție (melasa, drojdia furajeră, tărâțele și turtele oleaginoase).
Regimul alimentar al rațelor variază în funcție de sezonul de depunere a ouălor.
Este important să folosiți nutrețuri cu un conținut de umiditate de până la 18%. Deși rațele iubesc amestecurile umezi din terci și verdeață, nu este recomandat să o faceți prea des deoarece se strică repede. Până la urmă hrana lor preferată constă din insecte și viermi.
