27.5 C
București
luni, 17 iunie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleRațe Alergătoare Indiene - imagini, avantaje, întreținere

Rațe Alergătoare Indiene – imagini, avantaje, întreținere

Rasa de rațe Alergătoare Indiene este una dintre cele mai ușor de recunoscut și a fost întotdeauna populară datorită farmecului său, aspectului impresionant și producției mari de ouă.

Puteți petrece ore în șir urmărind aceste creaturi subțiri, care se plimbă prin grădină. În general, au nevoie de mai puțină apă decât alte varietăți și se pot descurca doar cu o cadă în care să-și scufunde capul.

Aceste păsări au o fire blândă, dar pot fi destul de agitate uneori. Nivelul de zgomot produs este mediu. Aspectul, și așa exotic, este completat cu o abundență de culori ale penajului, potrivite pentru orice preferință.

Mulți entuziaști cresc aceste rațe ca animale de companie și pentru că consumă melcii din grădină. Sunt folosite în fermele ecologice și în podgorii pentru combaterea dăunătorilor; ținute într-un cârd mare și puțin predispuse la zbor, sunt ușor de gestionat.

Citiți în acest articol:

  • Originea rasei Alergătoare Indiană;
  • Descrierea rațelor Indiene Alergătoare;
  • Productivitatea rasei Alergătoare Indiană;
  • Rațe alergătoare indiene – cerințe de întreținere;
  • Hrana rasei Alergătoare Indiană;
  • Avantajele rațelor Alergătoare Indiene;
  • Dezavantajele rasei Indiene Alergătoare.

Rațe Alergătoare Indiene – origine

Rasa de rațe Alergătoare Indiene își are originea în Indonezia, fiind considerată drept cea mai veche rasă de rațe. În templele antice javaneze au fost descoperite gravuri de circa 2000 de ani în urmă, care amintesc forma corpului rasei. Aceasta se cunoștea a fi crescută și în India și Bali.

rate alergatoare indiene

Creșterea rațelor era o activitate obișnuită în aceste regiuni, mii de rațe Alergătoare Indiene rătăcind pe insule.

Un singur crescător putea să aibă un efectiv de 1.000 de capete. Pentru a duce cantitatea masivă de rațe la piață, îngrijitorul le mâna pe distanțe lungi.

În timpul călătoriei, rațele își găseau hrană pe marginea drumului și în câmpurile de orez. Fermierii pricepuți verificau cu atenție de-a lungul traseului, pentru a găsi ouăle care, de asemenea, puteau fi vândute.

În funcție de cât de departe locuia crescătorul, călătoria până putea dura până la șase luni.

Doar cele mai rezistente rațe ajungeau la destinație. Se presupune că, anume acest factor a jucat rol major în formarea rezistenței naturale a rasei de rațe Alergătoare Indiene la boli și condiții dure de mediu.

Importate pentru prima dată în Marea Britanie în jurul anului 1835, au devenit foarte populare. Primul standard al rasei a fost acceptat de Waterfowl Club în 1897 și a fost inclus în cea de-a doua ediție a The Poultry Club Standards din 1901.

Rața Alergătoare Indiană a fost importată în SUA la finele secolului XIX. Apoi s-a răspândit în Europa.

Pe de o parte, rasa a fost încrucișată cu rațe locale, pierzându-se din populație pură. Pe de altă parte, au fost făcute lucrări de selecție de către admiratorii rasei, adăugându-se culori noi la cele existente.

Astăzi, rața Alergătoare Indiană este apreciată în multe țări ale lumii, în special, ca rasă decorativă, crescută pentru expoziții.

Descrierea rațelor Indiene Alergătoare

rata alergatoare indiana imagini
  • Postura: verticală, aproape perpendiculară în stare alertă, excitată sau antrenată pentru expoziție – poziție de pinguin. În poziție relaxată, corpul poate fi înclinat între 50-80 de grade. De la ceafă până la vârful cozii se formează o linie dreaptă. Lungimea totală a corpului: masculi –  65-80 cm și femele – 60-70 cm.
  • Capul: suplu și elegant, cu un cioc în formă de con, care se potrivește cu precizie la craniul aplatizat dorsal și care formează o linie dreaptă de la vârful său până la ceafă. Ochii sunt mari, alerți, strălucitori și poziționați atât de sus, încât partea superioară pare că depășește linia craniană. Vârful ciocului este perfect drept.
  • Gât: lung, subțire, în linie dreaptă cu corpul. Partea musculară este bine marcată, rotunjită și iese în evidență față de trahee, duritatea penajului accentuând acest aspect. Gâtul trebuie să fie bine ajustat la cap. Proporția dintre gât și corp este de 1:2.
  • Corp: lung, îngust și cilindric pe toată lungimea sa, deși foarte ușor aplatizat la nivelul umerilor, cu o formă de pâlnie treptată de la corp la gât.
  • Coada: când pasărea este în stare de alertă, coada se întinde spre sol în linie dreaptă de la spate.
  • Aripi: mici în raport cu dimensiunea păsării; strâns lipite de corp și se intersectează doar la nivelul șoldului.
  • Picioare: așezate departe în spate, pentru a permite deplasarea în poziție verticală. Șoldurile sunt de lungime medie.
  • Penajul: Ferm, neted și dur.
  • Culoarea: rasa vine în mai multe culori decât orice altă varietate de rață domestică. Cele mai comune sunt: ciocolatiu, negru, alb, albastru, maro deschis, maro închis și o nuanță maronie de verde.

Citește despre Rațe mute (leșești) – rasă valoroasă pentru carne.

Productivitatea rasei de rațe Alergătoare Indiene

productivitatea rasei alergatoare indiana
  • Tipul morfo-productiv: ouă;
  • Greutatea corporală: rățoi – 1,6-2,3 kg, rațe – 1,4-2 kg;
  • Producția de ouă pe an: 200 buc, în anumite condiții poate ajunge și la 300;
  • Greutatea medie a ouălor: 85 g;
  • Culoarea ouălor: albă, albăstruie, verzuie;
  • Durata vieții productive: 5 ani, după care numărul de ouă scade;
  • Rațele Alergătoare rareori devin cloște. Și dacă ajung să-și facă un cuib, ba chiar să și stea în el, odată eclozate, rățuștele trebuie separate. Femelele au un comportament matern slab pronunțat și pot considera treaba finalizată, odată ce eclozarea a luat sfârșit;
  • Rața face parte din categoria raselor ușoare. Dar, în pofida dimensiunilor mici, raportul de carne în carcasă este ridicat. Carnea este delicioasă, unii asociază aroma cu cea, a rațelor sălbatice. Raportul de grăsime este mic.

Vezi și Rațele Pekin – viteză record de creștere și producție înaltă.

Cerințe de întreținere a rasei

cerinte de intretinere a rasei
  • Sunt păsări active și au nevoie de spațiu suficient pentru a se plimba și a-și căuta hrană. Nu vor sta liniștite în coteț, mâncând ce li se oferă. Uneori, pot fi foarte vocale pentru a obține ce-și doresc.
  • Nu au nevoi speciale pentru adăpost. Necesită doar un spațiu curat și uscat de dormit, cu o suprafață minimă de 0,4 m2 și un așternut curat. Suprafața necesară în zona de plimbare, pentru o bună refacere a vegetației, este de 10 m2 la o pasăre.
  • Nu este obligatorie prezența bazinului de apă. Dar, lăsate să se bălăcească, pot petrece până la jumătate din timpul lor înotând.
  • Această rasă este una dintre cele mai active în căutarea hranei. Își vor asigura cea mai mare parte a dietei, dacă li se permite o zonă spațioasă liberă și un iaz.
  • Este o rasă rezistentă, nefiind predispusă la boli și nici afectată negativ de vremea caldă sau rece.
  • Paraziții sunt cea mai frecventă problemă de sănătate pentru rațele Alergătoare Indiene. Deparazitarea rațelor tinere sau mature noi achiziționate pentru completarea efectivului trebuie efectuată imediat, dacă dacă nu se cunoaște data ultimei deparazitări.
  • Se poate instala iluminarea artificială în coteț, cu o durată a zilei de lumină de 10-12 ore.

Citiți despre Creșterea rațelor în gospodăriile țărănești.

Hrana rasei de rațe Alergătoare Indiene

Rasa nu prezintă nevoi dietetice speciale. Lăsate libere, acestea își vor dobândi singure cea mai mare parte de hrană.

Mâncarea preferată este reprezentată de: limacși, țânțari și larvele lor, melci, iarbă, plante sălbatice, pești și crustacei mici. Astfel, costurile de întreținere vor fi foarte mici.

hrana rasei alergătoare indiană

Seara, pasărea se hrănește adăugător cu amestecuri de cereale sau hrană gata pentru păsările de curte. Dacă sunt întreținute în coteț închis, se asigură o rație echilibrată în substanțe nutritive, vitamine și minerale.

Pentru o dezvoltare bună se administrează ovăz, orz, grâu, mazăre, resturi de legume și fructe, adaosuri comerciale de vitamine și minerale. Iarna, păsările se hrănesc de 3-4 ori pe zi.

În orice perioadă a anului rațele au nevoie deosebită de acces permanent la apă potabilă proaspătă.

Avantajele rațelor Alergătoare Indiene

  • Producție înaltă de ouă;
  • Costuri mici de întreținere;
  • Aspect atractiv în orice variație de culoare;
  • Imunitate înaltă la boli specifice;
  • Nivel redus de gălăgie;
  • Se adaptează bine la condițiile climaterice, tolerând temperaturile joase sau înalte;
  • Carnea este dietetică, cu calități gustative superioare;
  • Pasărea este foarte activă, ceea ce exclude riscul obezității;
  • Viteza de creștere și dezvoltare la tineret este mare.
rațe alergătoare indiene

Dezavantajele rasei Indiene Alergătoare

  • Rasa nu este frecvent întâlnită, fiind mai greu de obținut păsări de rasă pură, cu genetică bună;
  • Păsările sunt fricoase, ceea ce face mai dificilă manipularea lor;
  • Sensibile la infestații parazitare;
  • Volumul de carne de la o rață este destul de mic.

Sursa foto: runnerduck.net.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Stresul termic la viței – cum reducem efectele căldurii vara

După cum am promis, continuăm să studiem și să...
‹ adv ›

Păduchii la păsări – recomandări la combatere

Dintre paraziții păsărilor, un loc special este ocupat de păduchi - aproape invizibili, dar pot provoca pierderi considerabile. Este...

Stresul termic la vaci. Sfaturi pentru a reduce pierderea productivității în ferme vara

Problema „stresului termic” la vacile de lapte este relevantă pentru toate regiunile fără excepție, deoarece efectul neplăcut (negativ) al...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole