Ionuț Dumitru este unul dintre cei mai cunoscuți analiști economici din România și a participat în calitate de speaker în cadrul RALF 2022 – Romanian Agriculture Leadership Forum, evenimentul de business al anului în agricultură, care a avut loc în perioada 18-19 mai, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cu tema „România Agricolă Europeană”.
România are un potențial agricol foarte mare, dar și anumite probleme din perspectivă economică ce trebuie analizate. Suntem al 5-lea jucător la nivel european din punct de vedere al suprafeței arabile și cultivate cu cereale, deci România nu poate fi ignorată la nivel european și chiar global.
Avem și un rol social și economic important al agriculturii, cu o valoare adăugată brută în agricultură de aproape 5% ca procent din PIB (mai mare decât media europeană, care este 1,7%).
Ponderea populației active în agricultură este de asemenea foarte mare: 12-13% din totalul persoanelor active în câmpul muncii lucrează în agricultură. Avem însă și multă agricultură de subzistență, cea mai mare parte a populației ocupate în acest domeniu fiind de fapt „auto ocupată”, cu o pondere mai mică a agriculturii, care utilizează forța de muncă sub formă de salariați.
Față de alte state europene avem o problemă și cu dimensiunea fermelor, ferma medie din România având 3,7 hectare, foarte jos față de media europeană, cu o comasare și viteză de comasare suboptime.
86% din fermele românești sunt de subzistență și consumă 50% din producția proprie. În comparație, aproape jumătate din statele europene au un număr ridicat de ferme care produc aproape în totalitate pentru piață.
De asemenea, avem o pondere foarte mare a fermelor în care managerul are 65 de ani, deci o medie de vârstă foarte ridicată. Pregătirea de specialitate este și ea destul de precară.
În România fermierii au, într-o proporție covârșitoare, exclusiv experiență practică, deci fără studii de specialitate la nivelul managerilor de ferme agricole. La zootehnie cifrele sunt dezastruoase: înzestrarea fermelor cu animale e foarte scăzută din toate punctele de vedere.
Eficiența este încă redusă deși randamentele au crescut la hectar ca medii în ultimii ani. Productivitatea este tot mică, la porumb suntem la coada clasamentului pe ultimii 3 ani. Și la grâu suntem sub media europeană. Avem și o volatilitate foarte mare a producției agricole, deci și a contribuției agriculturii la creșterea economică.
Fața agriculturii românești s-a schimbat mult în ultimii ani, existând creșteri importante de eficiență. România deține 7,2% din suprafața agricolă a Uniunii Europene și cel mai mare număr de ferme (32% din totalul fermelor din UE).
Cu 10,7 % cotă de piață la producția de cereale, suntem un producător mare de porumb și cel mai mare producător de floarea-soarelui la nivel european. La legume și fructe avem o cotă de piață mică, doar 4,6% din cota de piață europeană la mere – în comparație cu Polonia, care are aproape 29% din producția de mere a UE).
La carnea de porc, vită și pui cota de piață este extrem de mică (0,6% din producția de carne de vită din Europa vine din România).
În concluzie, România e un importator net de produse agroalimentare exclusiv cereale (aproape 1,5% din PIB), în același timp suntem exportatori de cereale, din care ar trebui însă să procesăm intern o cantitate mai mare.
Per total comerțul exterior cu principalele bunuri alimentare este într-un deficit care s-a accentuat în ultimii ani, mai ales la carne, produse lactate, fructe și legume. Avem deficit comercial cu bunuri agroalimentare destul de mare față de alte state europene, excluzând cerealele, avem printre cele mai mari deficite din Europa la produsele agroalimentare de bază.
Există și țări cu care avem surplus, spre exemplu la cereale, în schimb avem deficite la alte produse agroalimentare – exclusiv cereale – cu un număr ridicat de alte țări, printre care Polonia și Ungaria.
Subvențiile au crescut dar încă suntem semnificativ sub mediile europene, aproape toate țările din jurul nostru având subvenții mai mari pe hectar. Balanța nutrienților de azot și fosfor față de cerințele Green Deal: România are o balanță negativă, în sensul că extragem din sol aceste resurse, nu le introducem, deci nu poluăm atât de mult ca alte state.
Și culturile organice au o pondere redusă, doar 3,5% – există un potențial mare în acest domeniu. Totodată se așteaptă accentuarea discuțiilor despre emisiile de gaze cu efect de seră și Green Deal, în România 16,5% din aceste emisii provin la noi din agricultură.
