11 C
București
joi, 21 noiembrie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticolePloșnițele cerealelor prezente în cultura de grâu. Combatere

Ploșnițele cerealelor prezente în cultura de grâu. Combatere

Controalele fitosanitare efectuate în această săptămână în culturile de grâu din perimetrul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin, au pus în evidență prezența adulților hibernanți de Eurigaster sp. și Aelia sp., cât și daunele produse de aceștia la frunze.

Adulții se împerechează masiv și primele ouă au fost depuse. După cum deja știm, ploșnițele cerealelor sunt nelipsite din culturile de cereale păioase din Banat, unde apar an de an cu densități diferite, în funcție de condițiile climatice.

Ce trebuie să cunoască fermierii despre ploșnițele cerealelor?

Ploșnițele cerealelor au o singură generație pe an și iernează în stadiul de adult în pădurile de foioase (sub frunze), cu o preferință deosebită pentru frunzișul de stejar. Populațiile dăunătorului pot fi urmărite destul de ușor, dacă se execută sondaje toamna în pădurile de foioase, rezerva biologică a dăunătorului putând fi astfel cunoscută la locul de iernare.

‹ adv ›

Primăvara, sondajele se reiau pentru a calcula mortalitatea peste anotimpul de iarnă. Adulții migrează în culturi de obicei primăvara când temperaturile medii ale aerului sunt de 8 – 9 grade C. Migrarea masivă are loc însă, când temperaturile medii zilnice sunt de 18 – 20 grade C.

În funcție de condițiile climatice, perioada de migrare către culturi poate fi mai lungă sau mai scurtă. Ploșnițele încep să depună ponta după aproximativ 20 de zile de la începutul migrării, însă maximul de depunere se înregistrează la sfârșitul lunii mai.

Culoarea ouălor este verde deschis la început, iar mai târziu, când se apropie momentul eclozării, în partea superioară apare un inel roșcat. Ouăle sunt așezate în șiruri paralele pe frunze. Durata incubației se poate întinde pe o perioadă de 7 – 25 de zile.

Larvele eclozate trec în mod obligatoriu prin cinci vârste până ajung la maturitate, perioadă ce poate dura între 36 și 49 de zile [Roșca et al., 2011].

Cum recunoaștem atacul ploșnițelor cerealelor?

Ploșnițele încep să se hrănească de la sfârșitul lunii aprilie și până la recoltare. Organele atacate sunt: tulpina, frunzele, spicul și cariopsele. Adulții hibernanți se hrănesc pe organele vegetative. La locul înțepăturii, apare o mică umflătură (con salivar) înconjurată de o zonă decolorată, gălbuie.

Frunzele atacate, se îngălbenesc, se răsucesc și se usucă de la locul unde ploșnița a înțepat, atârnând ca un fir de ață mai gros. La acest moment, în culturile de grâu controlate la SCDA Lovrin au fost observate vetre cu frunze atacate.

Din cauza atacului, uneori spicele rămân în burduf. Dacă ies din burduf, pot avea aristele ondulate (la soiurile aristate) sau poate apărea fenomen de sterilitate parțială sau totală și chiar albirea vârfului în situațiile grave [Roșca et al., 2011].

Atacul produs de adulții hibernanți produce de regulă pierderi cantitative, nesemnificative. Periculos este atacul larvelor la spic care duce la pierderi calitative foarte periculoase, cum ar fi degradarea glutenului sub acțiunea enzimelor secretate de ploșnițe.

Pierderea elasticității glutenului duce la deprecierea calităților de panificație. Cariopsele atacate se recunosc ușor datorită înțepăturilor cu aspect de punct negricios înconjurat de o zonă de decolorare. Uneori, punctul negricios nu este evident. Alteori, cariopsele atacate sunt zbârcite.

Este bine ca procentul de boabe înțepate să nu treacă de 2%. Dacă trece de acest procent, calitatea pentru panificație a grâului începe să scadă. După Roșca et al. (2011), la 15 – 20% boabe înțepate, grâul nu mai poate merge către panificație.

V-ar putea plăcea și articolul despre Înnegrirea spicelor de grâu – să ne îngrijorăm sau nu?.

Cum combatem ploșnițele cerealelor?

Tratamentele împotriva generației hibernante, dar și pentru noua generație trebuie să se facă doar în urma controlului fitosanitar în culturi. Rolul controlului fitosanitar este de a stabili corect densitatea dăunătorului.

Este bine ca tratamentele să se facă la avertizare și doar în culturile unde s-a depășit pragul economic de dăunare (PED). Pragurile economice sunt stabilite, se cunosc și sunt diferite, în funcție de densitatea culturii și mai ales destinația producției.

PED-ul pentru adulții hibernanți este de 7 adulți/m2 în culturile cu densitate optimă, fertilizate corect. Pentru culturile cu densități necorespunzătoare și nefertilizate, PED-ul este de 5 adulți/m2. În cazul larvelor noii generații, contează densitatea larvelor de vârsta I și II.

Astfel, PED-ul la culturile destinate consumului este de 5 larve/m2 și 3 adulți/m2. Pentru loturile seminciere, PED-ul nu trebuie să depășească 1 larvă/m2 [Roșca et al., 2011].

Substanțele omologate în România pentru combaterea ploșnițelor cerealelor sunt: cipermetrin, deltametrin, acetamiprid, lambda – cihalotrin, tau – fluvalinat, gama – cihalotrin, esfenvalerat.

După Kocak și Babaroglu (2006), lambda – cihalotrinul s-a dovedit foarte bun în combaterea adulților hibernanți, mai ales atunci când tratamentul s-a efectuat primăvara devreme.

Pentru o bună eficiență în combatere, tratamentele trebuie aplicate la momentul optim. Criteriile importante în stabilirea momentului optim sunt cele biologice și ecologice. Cele mai sensibile la tratamente sunt stadiile de ou și primele vârste larvare (nimfe) – Gozuacik et al., 2016.

Adulții sunt mai rezistenți la anumite insecticide (acetamiprid de exemplu) – Kocak și Babaroglu, 2006. Se recomandă evitarea aplicării excesive de insecticide, deoarece acestea ucid paraziții naturali ai ploșnițelor (ex. Trissolcus grandis).

După Saber et al. (2005), deltametrinul scade rata de apariție a parazitismului natural cu 18 până la 34%. În controlul biologic al ploșnițelor pot fi utilizate cu succes viespile din genul Trissolcus (paraziți de ouă) – Kutuk et al., 2010.

Citiți și despre Rizoctonioza la cereale – cum menținem sub control patogenul.

Biopreparatele pe bază de fungi entomopatogeni pot înlocui tratamentele chimice dacă sunt aplicate la momentul optim. Fungii entomopatogeni utilizați și intens studiați astăzi sunt Beauveria bassiana și Metarhizium anisopliae [Trissi et al., 2012; Kouvelis et al., 2008].

Din păcate, adesea, eficacitatea tratamentelor ”bio” este oscilantă și necesită cunoștințe deosebite din partea celui care le utilizează pentru obținerea unor rezultate bune.

Bibliografie:

  • Gozuacik, C., Yigit, A., Simsek, Z., 2016 – Predicting the development of critical biological stages of Sunn Pest, Eurygaster integriceps Puton (Hemiptera: Scutelleridae), by using sum of degree-days for timing its chemical control in wheat. Turk. J. Agri. For. 40,577–582.
  • Kutuk, H., Canhilal, R., Islamoglu, M., Kanat, A.D., Bouhssini, M., 2010 – Predicting the number of nymphal instars plus new generation adults of the Sunn Pest from overwintered adult densities and parasitism rates. J. Pest. Sci. 83, 21–25.
  • Kouvelis, V. N., Ghikas1, D.V., Edgington, S., Typas, M. A., Moore, D., 2008 – Molecular characterization of isolates of Beauveria bassiana obtained from overwintering and summer populations of Sunn Pest (Eurygaster integriceps). Lett. Appl. Microbiol. 46, 414–420.
  • Kocak E. and N. Babaroglu, 2006 – Evaluating Insecticides for the Control of Overwintered Adults of Eurygaster integriceps under Field Conditions in Turkey, Phytoparasitica 34 (5): 510 – 515.
  • Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 – Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296.
  • Saber, M., Hejazi, M.J., Kamali, K., Moharramipour, S., 2005 – Lethal and sublethal effects of fenitrothion and deltamethrin residues on the egg parasitoid Trissolcus grandis (Hymenoptera: Scelionidae) Econ. Entomol. 98 (1), 35 – 40.
  • Trissi, A. N., El Bouhssini, M., Al-Salti, M. N., Abdulhai, M., Skinner, M., 2012 – Virulence of Beauveria bassiana against Sunn Pest, Eurygaster integriceps Puton (Hemiptera: Scutelleridae) at different time periods of application. J. Entomol. Nematol. 4 (5), 49 – 53.

CS III Dr. Ing. Cotuna Otilia, Șef Laborator Bioinginerii vegetale SCDA Lovrin, Șef lucrări FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Putrezirea cărbunoasă a florii-soarelui: Provocări și soluții pentru protejarea culturilor

USV „Regele Mihai I” din Timișoară readuce în atenția...
‹ adv ›

Atenționare! Molia verzei este prezentă în culturile de rapiță

Molia verzei (Plutella xylostella) care este prezentă în culturile de rapiță cu densități diferite, funcție de zonă și condițiile...

Alertă patogen la rapiță. Făinarea rapiței – atac la silicve la hibrizii sensibili în Câmpia Banatului

Încă de la începutul primăverii am făcut informări cu privire la prezența acestui patogen în culturile de rapiță din...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole