Comisia Europeană este dispusă să accepte derogări în ceea ce priveşte punerea în aplicare a anumitor condiţii referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022, a anunţat Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.
„Ca urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare către Copa-Cogeca şi autorităţile naţionale pentru obţinerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia a anunţat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce priveşte punerea în aplicare a anumitor condiţii referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022. Cele mai importante pentru fermierii noştri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permiţând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost păşunate sau recoltate în scop de producţie”, se precizează în documentul citat.
De asemenea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost păşunate sau recoltate în scop de producţie sau au fost cultivate.
La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, deoarece aceasta permite utilizarea de produse de protecţie a plantelor în acele zone destinate păşunării sau recoltate în scopuri de producţie, se mai precizează în comunicat.
În ceea ce priveşte obiectivul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare privind o strategie pentru creşterea producţiei de proteaginoase la nivelul Uniunii, în cadrul Consiliului AGRI-FISH din 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătăţirea potenţialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european”, iniţiată de reprezentanţa austriacă şi care a primit sprijin din partea a 19 state membre, printre care şi România.
„Ministrul Agriculturii, Adrian Ionuţ-Chesnoiu, a susţinut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această iniţiativă, declarând că este binecunoscut faptul că Uniunea este dependentă de importuri proteice din ţări terţe, dintre care 76% din provin din soia şi şroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase şi leguminoase cu potenţial mare de producţie şi cu rezistenţă crescută la condiţiile climatice”, arată reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură.
Potrivit acestora, în urma dezbaterilor, preşedinţia franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producţiei de proteine vegetale şi a surselor alternative de proteine animale în UE şi a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziţie a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine vegetale pentru alimente şi hrană pentru animale în UE, precum şi utilizarea altor surse durabile de proteine.
Cele 4 organizaţii profesionale din agricultură, industrie alimentară şi servicii conexe, reunite informal în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafaţă totală de 2,5 milioane ha, la care se adaugă 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României.
Alianţa cuprinde totodată şi membri care activează în industria alimentară şi cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajaţi de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.
