Căpșunul este una dintre culturile cu cea mai înaltă valoare ce poate fi produsă. Cultura căpșunului se încadrează bine în condițiile agro-climaterice de pe tot teritoriul țării.
În același timp, dezvoltarea durabilă a sectorului necesită îmbunătățiri continue ale procesului de producere și tehnologiilor de condiționare a producției la faza post-recoltă, precum și extinderea sezonului de recoltare prin diversificarea soiurilor și utilizarea spațiilor protejate.
Căpșunul poate fi plantat anul împrejur. Totuși, cultura în câmp deschis presupune următoarele termene de plantare:
Plantarea de primăvară. Se efectuează în luna martie, când temperatura aerului depășește +6o C. În această perioadă este posibilă doar plantarea materialului frigo (fortificat, păstrat la rece și cu muguri deja diferențiați) pentru a obține fructe în anul plantării.
Plantarea de vară a căpșunului
Plantarea de vară a căpșunului se efectuează în perioada iunie-iulie. Pentru plantare se utilizează material de plantare fortificat și păstrat la rece (frigo), plante recoltate direct din câmp formate în anul anterior sau material de plantare proaspăt format din stolonii din anul curent, înrădăcinat și forțat în palete celulare.
Plantarea de toamnă a căpșunului
Plantarea de toamnă. Cea mai favorabilă perioadă de plantare în toamnă este cuprinsă între sfârșitul lunii august şi mijlocul lunii septembrie. În această perioadă poate fi utilizat materialul frigo și cel proaspăt.
În cazul plantării la începutul perioadei recomandate, plantele proaspete au timp să se fortifice până la venirea iernii (formează un sistem radicular şi o rozetă de frunze, capabilă să mențină planta în viață, până în primăvara următoare) şi rezistă mai bine la înghețuri.
Materialul frigo folosit în această perioadă va începe vegetația și fructificarea devreme, însă pentru o fructificare bună în următorul an, florile trebuie înlăturate.
Înființarea și întreținerea plantațiilor anuale de căpșun (înființate pe biloane și mulcite cu peliculă din plastic)
Căpșunul este o plantă perenă, cu o durată de viață de 3-5 ani, care poate fructifica de 2-4 ori pe parcursul unui an.
Cele mai mari fructe la căpșun se obțin la prima şi, eventual, la a doua fructificare, în următorii ani greutatea medie a fructelor se reduce considerabil.
Pe măsură ce îmbătrânesc, plantele devin mai sensibile la boli şi dăunători, iar terenul este invadat de buruieni.
Citește și despre Cultivarea căpșunului pe substrat – plantare și îngrijire.
În țările în care cultura căpșunului este dezvoltată, tot mai des se utilizează cultura anuală pentru câmpul deschis, la înființarea căreia se utilizează materialul de plantare proaspăt (preferabil) și frigo.
Spre deosebire de cultura multianuală, care poate fi înființată atât toamna, primăvara cât şi vara, în cultura anuală răsadul se plantează în august – septembrie.
Plantele se dezvoltă bine până în toamnă, iar în anul următor, primăvara foarte devreme își încep activitatea și fructifică cu circa 10 zile mai devreme decât plantele plantate în primăvara anului de fructificare.
La plantarea târzie, există pericolul apariției fenomenului de „descălțare” a plantelor către sfârșitul iernii.
Descălțarea, constă în dezvelirea unei părți a sistemului radicular al plantelor de căpșun, produsă prin deplasarea pământului de pe rădăcini, datorită alternării înghețului cu dezghețul la suprafața solului.
După ce rodesc, cultura este desființată. Rămân folia şi sistemul de irigare, fiind înlocuite doar plantele.
Avantajele culturii anuale a căpșunului:
- Reînnoirea plantațiilor de căpșun la intervale scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infecție, precum şi la menținerea potențialului biologic şi productiv al plantelor la un nivel ridicat;
- Plantele de căpșun în vârstă de un an sunt apte să producă recolte mari, iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme față de cele ale plantelor mai în vârstă;
- Producția de căpșune obținută la un hectar de cultură anuală este de 25-35 de tone, în funcție de soi;
- Acest sistem necesită, în primul rând, o densitate mai mare a plantelor, aceasta poate ajunge la 80-90.000 de plante la hectar. Această densitate nu este permisă în cultura multianuală, ci doar în cea anuală, plantele dezvoltând un sistem foliar slab în primul an.
Premergători buni pentru căpșun sunt culturile timpurii, cum ar fi salata, spanacul, ceapă verde, mazărea etc., ce permit pregătirea terenului pentru plantarea căpșunului în termeni optimi.
Pregătirea terenului pentru plantarea căpșunului
Terenul se desfundă mecanic la 35-45 cm, cu cel puțin 10-14 zile înainte de plantare.
Odată cu desfundatul se încorporează în sol 30-40 t/ha gunoi de grajd bine descompus, 200-400 kg/ha superfosfat și 200-250 kg/ha sulfat de potasiu.
Căpșunul reacționează negativ la fertilizarea cu sare potasică, deoarece tolerează greu clorurile. Nu se recomandă o îngrășare abundentă, peste necesarul optim al plantei în anul plantării, deoarece producția de fructe scade în favoarea unei creșteri vegetative excesive.
După care se nivelează și se efectuează bilonarea concomitent instalând tubul de picurare și pelicula de mulcire. Bilonarea terenului se efectuează cu utilaje specializate, anexe la tractor.
Plantarea căpșunilor
Căpșunul se poate planta manual sau cu plantatorul pe suprafața deja stabilită conform schemei de plantare alese și marcate prin perforări ale peliculei de mulcire a bilonului (în timpul bilonării sau ulterior).
Înaintea plantării, se efectuează o irigare de cca 65% din capacitatea de absorbție a volumului de sol din bilon. Deci, plantarea se efectuează în ziua următoare a irigării.
Schema de plantare a căpșunului pentru acest sistem de cultivare se alege în funcție de soi, utilajele disponibile și structura viitoarei plantații. Respectiv:
- pentru bilonul cu lățimea de 50-60 cm, în mod obișnuit, se plantează două rânduri cu o distanță între ele de 30-40 cm și între plante pe rând 25-30 cm;
- pentru bilonul cu lățimea de până la 100 cm se pot planta două rânduri cu distanța dintre ele de 60 cm și micșorarea distanței între plante pe rând până la 20 cm;
- pentru bilonul cu lățimea de 120 cm se pot planta două benzi a câte două rânduri, distanța dintre benzi de 40 cm, dintre rânduri în benzi de 30-35 cm și 30 cm între plante pe rând.
În cultura anuală, un rol esențial îl joacă calitatea materialului de plantare. Materialul de plantare proaspăt are o energie de creștere mai bună, sistemul radicular netraumat de aceea este preferabil să fie utilizat pentru înființarea unei culturi anuale de căpșun.
Răsadul trebuie să aibă 2-3 frunze și rădăcinile să ocupe tot volumul de substrat din celulă.
Tehnica plantării căpșunului presupune răsădirea plantelelor până la nivelul coletului fără acoperirea lui cu sol, tasarea solului la nivelul rădăcinilor în așa mod ca să fie evitate goluri și irigarea imediată, pentru a favoriza contactul solului cu rădăcinile plantelor și prinderea.
În timpul plantării materialului frigo, se ține cont neapărat de poziția rădăcinii în sol, în așa mod ca ea să rămână în poziție verticală.
Citește și despre Bolile la căpșun: Cum să eviți răspândirea acestora.
Pentru a obține acest rezultat, se utilizează cuțitul de plantare, cu care rădăcinile plantei se adâncesc în sol și la atingerea adâncimii optime de plantare, printr-o mișcare bruscă se taie partea de rădăcini care au o poziție necorespunzătoare (orizontală).
