Ramurile de rod sau fructifere reprezintă organele pomilor pe care se vor forma fructe. Se formează din lăstarii de vigoare redusă sau medie amplasați aproape perpendicular față de ramura-mamă.
Unele ramuri de rod, în special la pomii tineri, nu au muguri floriferi, dar se vor forma ulterior. Acestea poartă denumirea de ramuri de rod în devenire.
Fiecare specie are ramurile sale specifice de rod.
Ramuri de rod la măr și păr
Mărul și părul fructifică pe următoarele ramuri de rod: țepușă, pinten, nuielușa, mlădiță, smicea, bursă, vatră de rod.
Țepușa este o ramură anuală scurtă (0,5-5cm) cu mugure terminal mixt, adică din acesta se vor forma flori și frunze.
Un mugure vegetativ, este un mugure din care se vor forma doar frunze, organe vegetative. Acesta este mai mic, mai alungit și mai ascuțit decât cel florifer, din care se vor forma doar flori (caracteristic speciilor sâmburoase) sau mixt (din care se vor forma flori și frunze).
În următorul desen sunt prezentate diferențele dintre acești muguri:
Pintenul este asemănător cu țepușa, doar că are în vârf un mugure vegetativ (din care se vor dezvolta doar frunze). Din acesta ulterior se formează ramuri de rod cu muguri floriferi.
Nuielușa este o ramură anuală de 10-30 cm cu un mugure terminal (amplasat în capăt) mixt.
Mlădiță poate fi mai lungă decât nuielușa, de 10-60 cm, însă spre deosebire de aceasta mai are câțiva muguri laterali micști.
Smiceaua are dimensiuni similare nuielușei, doar că este o ramură prefloriferă, adică nu are muguri floriferi și în anii următori se va transforma în nuielușă sau mlădiță.
Bursa sau puntea de rod spre deosebire de anterioarele ramuri de rod este una bienală. Este scurtă, cu partea de sus îngroșată, cu una sau două ramificații laterale. Bursa provine din mugurele terminal mixt al țepușei, nuielușei sau mlădiței.
Vatra de rod este o formațiune multianuală, alcătuită din două sau mai multe burse de rod.
La multe soiuri de măr, în special la cele altoite pe portaltoi de vigoare slabă sau mijlocie, mugurii floriferi se diferențiază dintr-o parte de mugurii axilari, situați pe lăstari de vigoare submedie sau medie, în special când aceștia nu au poziție verticală.
Citește și despre Tăierile la măr. Forma de coroană – palmetă mixtă.
De aceea, în vegetația următoare ramurile anuale devin ramuri de rod cu pondere considerabilă.
La păr predomină bursele și vetrele de rod.
Formațiunile fructifere la măr și păr sunt longevive, dar vârsta cea mai productivă a lor, în funcție de soi, asociații/portaltoi este de până la 3-5 ani.
După aceasta ele se reîntineresc prin tăieri de reducție.
Formațiuni de rod la gutui
La gutui mugurii floriferi se formează pe măciulii, ramuri anuale mixte, coarne de melc.
Ramura anuală mixtă are lungimea de 20-60 cm cu mugurele terminal mixt. O parte din mugurii laterali situați în zona centrală și superioară sunt vegetativi-generativi. În partea inferioară sunt muguri vegetativi, de regulă, slab dezvoltați.
Fructificarea pe ramuri anuale mixte predomină la pomii tineri.
Ulterior, ramurile anuale mixte evoluează în ramuri de doi ani cu ramificații de măciulii, iar în anii următori, în formațiuni de rod multianuale.
Măciulia este o ramură floriferă anuală cu lungimea de 5-12 cm, îngroșată la vârf. Pe partea superioară poartă 2-3 muguri micști, iar în partea terminală a ei se observă urma fructului desprins la recoltare.
Ea evoluează odată cu fructificarea în coarne de melc.
Coarnele de melc sunt formațiuni de rod de 2 ani, ramificate bifurcat în 2 măciulii. Ele evoluează prin ramificări ulterioare în formațiuni fructifere multianuale.
La gutui, formațiunile de rod au vârsta productivă admisibilă de 3-4 ani, după care trebuie realizate tăieri de întinerire.
Vezi aici și Tăierile la gutui, forme de coroană recomandate.
Bibliografie: BABUC Vasile.; PEȘTEANU Ananie.; GUDUMAC Eugen. Conducerea și tăierea pomilor și arbuștilor fructiferi.
Foarte interesant si instructiv articolul. Felicitari!