Rasele de animale înalt productive sunt, de regulă, foarte pretențioase la condițiile de întreținere. În timp ce rasele locale sunt foarte rezistente, dar producția lor este redusă. Din aceste considerente, fermierii începători întâlnesc dificultăți la alegerea rasei potrivite, care va fi ușor de întreținut și va da producție demnă.
Iepurele Californian, ca nimeni altul, corespunde acestei caracteristici.
Originea rasei de iepuri Californiană
Rasa a fost creată în anii 20 ai secolului precedent de către unul dintre cei mai buni selecționeri americani, George West. Acesta a încrucișat rasa Chinchilla (care a transmis rasei noi calitățile deosebite ale cărnii) cu rasa de Himalaya (de la care s-a transmis culoarea și calitatea blănii).
Descendenții obținuți au fost apoi încrucișați cu rasa Neozeelandeză (de la care s-au preluat dimensiunile mari).
Rasa nou-formată a fost numită în cinstea statului California, unde aceasta a fost creată.
La sfârșitul anilor 30 ai secolului XX, Iepurele de California a început a căpăta popularitate printre fermierii americani. La scurt timp, acesta a început să se răspândească în întreaga lume, fiind apreciat pentru calitățile sale complexe.
Caracteristica rasei de iepuri Californiană
Trăsătura distinctă este colorația specifică.
- corpul este aproape total acoperit cu blană densă de culoare albă; botul, urechile, lăbuțele și coada sunt negre. Petele sunt bine delimitate și simetrice;
- ochii au culoarea roșie;
- cap mic, ușor, nasul puțin cocoșat;
- urechi relativ scurte, până la 10 cm lungime, erecte;
- gât și membre scurte;
- corp relativ scurt, lat, șolduri și spate musculoase.
Rasa de iepuri de California este des confundată cu iepurii de rasă Fluture German. Aceștia din urmă se deosebesc prin ochii de culoare întunecată, ci nu roșie, lăbuțe albe, nu negre și pete întunecate în jurul ochilor și pe spate, în timp ce la Californieni acestea lipsesc.
Iepurașii se pot naște albi sau cenușii. Petele se evidențiază cu vârsta.
Productivitatea rasei de iepuri de California
- Greutatea corporală a iepurelui adult este în mediu de 4,5 kg. Animalele pentru reproducere pot ajunge la 5,2 kg.
- Viteza de creștere și îngrășare este foarte mare. La 2 luni masa corporală ajunge la 2 kg, la 4 luni – 3,2 kg, la 6 luni – 4,2 kg, la 7 luni iepurele cântărește 4,5 kg.
- Mai târziu, viteza de creștere scade considerabil și devine neprofitabilă întreținerea animalelor. Valorificarea maximă a costurilor de întreținere se constată la vârsta se 5 luni. Majoritatea crescătorilor consideră această vârstă optimă pentru sacrificare.
- Randamentul la sacrificare atinge 60%, dintre care 80-85% o constituie carnea curată.
- Blana este de calitate înaltă, iar culoarea albă o face universală, ce duce la solicitarea produsului pe piață.
- Prolificitatea femelelor este modestă – 7-8 iepurași la fătare. În schimb, procentul de supraviețuire al acestora este maxim, deoarece iepuroaica le poate acorda grija cuvenită.
Deși caracteristicile de producție nu sunt atât de impunătoare, rasa se consideră una de top, datorită rentabilității întreținerii acesteia. Viteza înaltă de creștere permite valorificarea maximă a consumului de furaje.
Întreținerea iepurilor Californieni
Este una deloc anevoioasă. Animalele nu sunt pretențioase, sunt rezistente la factorii de mediu și se aclimatizează perfect la diferite condiții.
Iepurii de California se simt perfect la întreținerea în cuști. Suprafața lor se calculează alocând fiecărui animal câte 0,3 metri pătrați, iar înălțimea suficientă, ca iepurele să se ridice pe membrele din spate.
Așternutul nu joacă rol decisiv. Iepurii au labele îmbrăcate bine în puf, așa că nu vor suferi din cauza frigului. Au însă predispoziție la pododermatite. Pentru evitarea acestora se recomandă, ca podeaua să fie din plasă, pentru eliminarea ușoară a dejecțiilor și menținerea igienei.
Cușca se dotează cu hrănitoare, adăpătoare și ”căsuță”, unde animalul va profita de intimitate.
Amplasarea cuștilor se face evitând razele directe de soare și curenții puternici de aer.
Citiți și alte reguli importante de întreținere a iepurilor.
Alimentația iepurilor Californieni
Deși rasa nu este foarte pretențioasă, totuși sunt careva reguli de bază, care vor asigura organismul cu suficiente resurse pentru creșterea intensă a organismului, în termen foarte restrâns.
Iepurilor li se administrează alimente din toate grupurile nutritive.
Fibroase: fân și paie, crenguțe de tei, salcie, mesteacăn, arțar ș.a.
Concentrate: leguminoase, cereale, oleaginoase: tărâțe, orz, porumb, ovăz, mazăre și soia.
Suculente: rădăcinoase și bostănoase: varză, morcov, dovlecei, dovleac.
Nutrețuri verzi: ierburi de padure, luncă și câmp: păpădie, trifoi, pătlagină, brusture.
Adaosuri de proteină, pentru asigurarea creșterii intense: făinuri de carne, oase, pește, produse lactate.
Dacă rația este echilibrată corect, animalul va avea o stare generală favorabilă, comportament normal, culoare și miros firesc al fecalelor și blana sănătoasă și lucioasă.
Vedeți ce tip de crenguțe sunt sănătoase pentru hrana iepurilor.
Accesul la apă pentru consum trebuie asigurat constant. Pe perioada rece aceasta preferabil se încălzește.
Avantajele rasei de iepuri de California
- viteză mare de creștere. Tineretul poate fi sacrificat la vârsta de 5 luni;
- consum redus de furaje. Deoarece aceștia cresc repede, ei reușesc să consume cu mult mai puține alimente. Așa deci sinecostul produsului finit este redus;
- nepretențioși la condițiile de întreținere. Se adaptează ușor la diferite condiții și nu au nevoie de îngrijire specială;
- blana de culoare albă este foarte solicitată în industria ușoară, deoarece este universală și ușor de prelucrat.
Dezavantajele rasei de iepuri Californieni
- prolificitate redusă. La o fătare iepuroaicele rar fată mai mult de 8 iepurași;
- greutatea corporală maximă este mai mică decât la alte rase. Aceasta însă se compensează datorită sinecostului redus al produsului final. Pentru comparație, furajele care se consumă pentru creșterea unui iepure Flander cu greutatea de 8 kg sunt suficiente pentru a crește trei iepuri Californieni cu greutatea de 4 kg.
