Mişcarea pentru interzicerea practicii vizând ţinerea scroafelor în cuşti a mai făcut un pas înainte după ce Germania, al doilea cel mai mare producător european de carne de porc, a decis că va interzice progresiv această practică, un progres pe care Uniunea Europeană vrea să îl extindă la toate statele membre.
Majoritatea scroafelor care alăptează sunt ţinute în cuşti cu puţin timp înainte de fătare, în timpul fătării şi după pentru a evita ca acestea să strivească purceluşii, dar şi pentru a câştiga mai mult spaţiu şi a reduce dificultăţile pentru crescător.
„Toţi principalii producători europeni, Spania Germania, Franţa, Danemarca şi Ţările de Jos au puţine scroafe care nu sunt ţinute în cuşti dar acest lucru se va schimba în următorii 15 ani. Presiunea a crescut la scară europeană pentru a interzice această practică”, estimează Christine Roguet, specialistă la institutul francez Ifip.
O iniţiativă a cetăţenilor europeni pentru a interzice cuştilor (pentru toate animalele de crescătorie, găini, iepuri, raţe) a strâns aproape 1,4 milioane de semnături, ceea ce a obligat Comisia Europeană să se aplece asupra acestui subiect.
La finele lunii iunie, Executivul comunitar s-a angajat să prezinte, până în 2023, o propunere legislativă care să vizeze interzicerea creşterii animalelor în cuşti în UE, pentru o posibilă intrare în vigoare în 2027, în condiţiile în care există întotdeauna o perioadă de tranziţie.
Însă Germania a început să ia avans. Autorităţile de la Berlin le-au dat răgaz crescătorilor până în 2035 să îşi modifice grajdurile astfel încât scroafele să aibă la dispoziţie o suprafaţă de minimum 6,5 metri pătraţi.
Austria urmează o dinamică similară. Unii producători mai mici de carne de porc, precum Suedia sau Norvegia şi Elveţia, state care nu fac parte din UE, au interzis deja cuştile.
„Este probabil ca fătarea în libertate să devină standardul pe termen mediu”, prognozează Bertrand Convers, de la firma Cooperl, lider în sectorul cărnii de porc din Franţa. „Cu toate acestea, costurile suplimentare ale fătării în libertate pentru un crescător sunt estimate undeva între 38 şi 100%, în funcţie de opţiunea tehnică selectată, fără a putea vorbi de venituri suplimentare la acest moment”, a adăugat Bertrand Convers.
În replică, directoarea asociaţiei pentru protecţia animalelor de crescătorie CIWF, Léopoldine Charbonneaux, consideră că dacă germanii „pot să facă acest lucru, şi noi trebuie să fim în măsură să o facem, cu ajutoare şi măsurile asociate necesare”.
Cu toate acestea, toate părţile apreciază că tranziţia ar fi facilitată dacă consumatorii sunt gata să plătească pentru o carne puţin mai scumpă.
