Catalogul naţional al zonelor prioritare pentru biodiversitate va cuprinde zone de protecţie strictă şi integrală din parcurile naţionale şi naturale, zone strict protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, rezervaţii şi monumente ale naturii, păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum şi păduri virgine şi cvasivirgine, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
Instituţia a publicat în consultare publică proiectul de Ordin privind aprobarea acestui instrument de monitorizare, rezultat al consultărilor purtate cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu reprezentanţii fermierilor şi ai sectorului agroalimentar, dar şi cu administratorii terenurilor.
„Soluţia propusă urmăreşte un echilibru între obiectivele de conservare, activităţile economice şi nevoile comunităţilor locale. Catalogul cuprinde suprafeţe care beneficiau deja de un regim ridicat de protecţie: zone de protecţie strictă şi integrală din parcurile naţionale şi naturale, zone strict protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, rezervaţii şi monumente ale naturii, păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum şi păduri virgine şi cvasivirgine.
Acestora li se adaugă păduri proprietate publică a statului pentru care Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi-a exprimat acordul să fie introduse ca zone prioritare pentru biodiversitate. Proprietăţile private îşi păstrează regimul juridic actual, iar în zonele cu management activ, cadrul legal permite păşunatul, cositul şi celelalte activităţi tradiţionale, în acord cu obiectivele de conservare”, menţionează ministerul de resort.
Proiectul contribuie direct la îndeplinirea Jalonului 34 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – „Intrarea în vigoare a actului sau actelor normative pentru desemnarea zonelor de protecţie strictă”, iar valoarea maximă a corecţiei financiare asociate acestui jalon ajunge la 25,69 milioane de euro.
Potrivit sursei citate, conceptul european de „zone de protecţie strictă” a fost preluat în legislaţia naţională sub denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate”, deoarece cadrul juridic românesc consacra deja categoria zonelor de protecţie strictă, cu un regim specific. Noua denumire delimitează clar cele două concepte şi permite includerea atât a suprafeţelor cu protecţie strictă, cât şi a celor cu management activ.
Documentaţia a primit avizul Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române şi a fost avizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
